Analiza:Anul de telecomunicatii 2015
Piata noastra de telecomunicatii, ajunsa la maturitate si afectata de criza economica din ultimii ani, pare predispusa in anul 2015 la actiuni care sa conduca la reduceri de costuri, pentru a compensa scaderea veniturilor. Guvernul Romaniei si-a facut un obicei in a considera telecomunicatiile o sursa de venituri care sa alimenteze ‘gaurile negre’ ale economiei, nestiind sau ignorand ca exista o corelatie intre gradul de dezvoltare si utilizare a accesului la retele de mare viteza si cresterea economica a tarii, bunastarea intregii natiuni. Cresterea cu 10% a utilizarii internetului provoaca o crestere cu circa 1,5% a PIBului, prin faptul ca in noile zone racordate la Internet afacerile se pot desfasura mult mai usor.
- Reconsiderarea telecomunicatiilor
In loc sa investeasca in viitor guveranantii nostri investesc pe termen foarte scurt marind salarii, pensii, etc. in preajma alegerilor – ‘pomeni electorale’, sau alimentand ‘gaurile negre’ din economie. Asa se face ca cei peste 682 milioane euro obtinute din licitatia de spectru din anul 2012 nu s-au folosit pentru Romania Digitala, pentru conectarea Romanei la retele de mare viteza, pentru cresterea gradului de adoptie a Interentului, pentru cresterea economiei nationale. Romania este, alaturi de Bulgaria, ultima tara in UE din punctul de vedere al utilizarii Internetului si nu intampator PIBul nostru este tot pe ultimul loc in clasamentul UE.
Mai mult, dupa ce ca nu folosec eficient veniturile din telecomunicatii guvernantii mai pun si taxe noi operatorilor din telecomunicatii, ‘taxa pe stalp’, de exemplu, si aceasta intr-o perioada delicata – industria este in stagnare, criza economica, astfel ca incepand cu anul 2009 veniturile si profitabilitatea in telecomunicatii a tot scazut. In tot acest timp, ministrii care au condus telecomunicatiile nu au zis nimic, nu s-au ridicat sa apere cresterea telecomunicatiilor si implicit a economiei nationale.
S-a zis, la inceput de an 2015, ca se va reduce taxa pe stalp, apoi ca de la la 1 ianuarie 2016 se va elimina. Taxa pe stalp trebuie eliminata imediat pentru a ajuta telecomunicatiile sa-si revina, sa depaseasca perioda de criza si astfel sa ajute la cresterea economica a tarii. Veniturile generate de telecomunicatii (licitatii spectru, vanzari de active, etc.) ar trebui sa fie reinvestite in telecomunicatii, in dezvoltarea accesului de banda larga pentru a recupera cat mai repede decalajul (utilizare Internet, PIB) fata de tarile UE.
- 2015 – anul relansarii comunicatiilor electronice?
Din 2008, anul de gratie al economiei romanesti dar si al telecomunicatiilor noastre, veniturile telecomunicatiilor tot scad. Criza prelungita, punerea pe costuri a tarifelor, etc. si, colac peste pupaza ‘taxa pe stalp’ aplicata din 2014, au facut ca operatorii sa inregistreze scaderea veniturilor, a profitabilitatii, a capacitatii investitionale. Desi incepand cu anul 2013, Romania a inregistrat cresterea PIB-ului, aceasta nu s-a manifestat inca in cresterea cheltuielilor romanilor pentru servicii de telecomunicatii, adica a veniturilor, desi tentatii ar fi – telefoane tot mai inteligente, tablete, laptopuri, acces cu viteza tot mai mare, etc. Sa fie 2015 anul in care romanii se vor decide sa cheltuiasca mai mult pentru comunicatii electronice, iar guvernul sa reconsidere telecomunicatiile si sa faciliteze, prin legislatie, relansarea?
- Cand trecem la Tv digitala?
Conform obligatiilor internationale asumate inca din anul 2006, Romania trebuia sa opreasca emisiunea Tv analogica terestra si sa treaca la televiziunea digitala la 17 iunie 2015. Dar, prin grija celor desemnati sa o faca, nu o va face. Poate dupa 31 dec 2016.
‘Meritul’ revine in totalitate ministerului telecomunicatiilor si SN Radiocomunicatii. Sa reamintim ca in anul 2010 incepusera demersurile pentru organizarea concursului pentrtu alocarea de multiplexe digitale:
– ANCOM consulta procedura de acordare, taxa licenta, caietul de sarcini,- iunie 2010,
– ANCOM punea in vanzare caiete de sarcini ptr participare concurs – 1 iulie 2010,
– in 12 iulie 2010, ANCOM anunta ca S.C. RCS&RDS S.A., S.C. RomTelecom S.A., TDF S.A.S., Societatea Nationala Radiocomunicatii S.A., Media Sat S.R.L., Osterreichische Rundfunksender GmbH & Co KG si General Satellite Sofia au cumparat caietele de sarcini.
Apoi, in sedinta din 11 august, guvernul ia decizia de a amana cu 3 ani, pana la 1 ianuarie 2015, trecerea Romaniei la televiziunea digitala, anuland licitatia organizata de ANCOM la care participau cele 7 companii. Potrivit Ziarului Financiar, Guvernul nu ceruse aviz pentru hotarare de la ANCOM, gestionarul spectrul de frecvente radio al Romaniei si nici macar nu a informat despre schimbarea strategiei. Motivul – probabil teama ca Societatea Nationala de Radiocomunicatii ar fi putut pierde licenta.
In 2014, ANCOM organiza un nou concurs pentru alocarea de multimplexe digitale si la 10 iunie 2014 anunta ca in urma licitatiei, au fost adjudecate trei multiplexe de catre SN Radiocomunicatii. La randul sau, aceasta a organizat o licitatie pentru funizarea echipamentului si dupa cateva amanari anunta, in 24 februarie 2015, ca va organiza o noua licitatie din lipsa de oferte, performata ‘deosebita’ intr-o perioada in care nu se poate spune ca fabricantii de echipamente nu mai prididesc cu livrarile, ci dimpotriva.
Valoarea mare a contractului, circa 120 milioane euro, dar mai ales finantarea ceruta furnizorului au condus la un esec previzibil. Demiterea directorului SN Radiocomunicatii evident ca nu a putut recupera prejudiciul creat Romaniei, care se vede in situatia de a nu respecta un anagajament international. Astfel Romania a trebuit sa prelungeasca emisia analogica pana la 31 dec 2016, sperand probabil ca SN Radiocomunicatii va reusi sa orgnizeze o licitatie construita astfel incat sa atraga participanti. Data fiind situatia SN Radiocomunicatii (financiara,comerciala, etc.), atragerea finantarii necesare va fi dificila fara garantia statului practicata cu mult ‘succes’ acum ceva vreme, garantie care a construit in timp o datorie mare catre banci. Poate ar fi cazul sa se revina la ideia privatizarii SN Radiocomunicatii, (privatizarea a fost intrerupta brusc in anul 2000 de catre noul ministru al telecomunicatiilor de atunci), pentru a accelera restructurarea operatorului si a-l transforma intr-un operator eficient, orientat catre piata, capabil sa-si respecte angajamentele.
- Consolidarea pietei?
Consolidare pare a fi cuvantul cel mai utilizat cand se vorbeste despre telecomunicatiile noastre in anul 2015. O vor marii operatori exasperati de competitie, de tarifele mici, sau care nu au retea fixa. Ce operatori sunt de vanzare sau susceptibil de a deveni tinte de preluare? In primul rand Akta/DCS al carui proces de vanzare a inceput in primavara anului 2014 si care, conform declaratilor oficialilor sai, pare a fi starnit un interes deosebit cel putin declarativ, vanzarea fiind sperata in acest an. Cu un portofoliu de circa 500.000 de utilizatori ai serviciilor de TV prin cablu, internet si date, AKTA este cel mai mare operator independent de pe piata, prezent in special in mediul rural si in orasele mici unde isi suprapune intr-o mica masura reteaua cu RCS&RDS, UPC sau Telekom.
Care ar putea fi operatorii ce ar putea beneficia cel mai mult prin achizitia AKTA? In primul rand operatori care deja au retea de comunicatii fixe prin cablu, dar complementara. Adica Telekom, RCS&RDS, dar mai ales UPC. Telekom, care trece printr-un proces de restructurare accelerat odata cu venirea lui Nikolai Beckers, nu pare a fi cel mai interesat. Doar daca pretul …. RCS&RDS, operator care mai tot timpul s-a uitat in jur si a cumparat tot ce se putea marindu-si astfel acoperirea si numarul utilizatorilor, ar putea fi interesat daca pretul va fi in linie cu cele cu care s-a obisnuit. Cel mai castigat pare a fi UPC Romania, care ar obtine o retea aproape complementara si si-ar spori substantial baza de clienti. Orange si Vodafone au mare nevoie de retea de comunicatii fixa, care sa acopere in primul rand orasele, astfel ca AKTA nu pare a avea tocmai reteaua cautata de acestia. Un impediment in procesul de vanzare pare a fi pretul cerut de proprietari – 200 milioane euro, de peste 4 ori veniturile de 45,4milioane euro a anului 2013, valoare descurajanta pentru oricare dintre cei mentionati mai sus.
Ar putea fi si UPC Romania de vanzare? Daca da, marii operatori Orange si Vodafone ar putea fi foarte interesati de reteaua fixa a acestui operaror si am avea o lupta acerba cel putin in doi.
Sau ‘consolidarea’ poate lua forma si a unor parteneriate? Se pare ca marii operatorii au inceput discutii bilaterale privind incheierea unor aliante strategice privind utilizarea si dezvolᅡ tarea in comun a retelelor cu obiectiv lansarea de servicii fixe de catre cei care nu au retea fixa sau sa castige acces la retele mobile 3G si 4G.
- Relansarea UPC?
UPC Romania este un operator intr-o situatie delicata. Are o retea de telecomunicatii fixe modernizata care ii permite sa ofere servicii de buna calitate – Internet cu viteza de 500Mb/s, telefonie si Tv, dar nu are retea de comunicatii mobile, care sa-i permita sa ofere pachetul maxim cu 6 servicii, astfel ca distanta din UPC si RCS&RDS s-a tot marit de cand ultimul a lansat serviciul Digi Mobil si ofera pachetul maxim cu 5/6 servicii. Ce ar avea de facut UPC? Cel mai simplu ar fi sa lanseze un operator mobil virtual, mai ales ca marii operatori de comunicatii mobile se tot lauda ca au deschis reteaua mobila, dar, inexplicabil, nu au niciun operator mobil virtual partener, cu exceptia Lycamobile. O alta solutie ar fi un partneriat cu acesti marii operatori de comunicatii mobile care nu au dar isi doresc foarte mult o retea de comunicatii fixe – Orange, Vodafone.
In afara de aceste solutii care sa-i permita sa ofere pachetul maxim cu 6 servicii, UPC Romania ar putea achizitona operatorul AKTA, care i-ar aduce o retea complementara si o baza importanta de clienti, 0,5 milioane, care sa-i permita sa se apropie de RCS&RDS. Desigur daca pretul va fi unul accesibil.
O a treia solutie nu se intrevede, daca excludem vanzarea.
- Accesul la retelele operatorilor
Orange Romania cere tot mai insistent, de ceva vreme, accesul la reteaua de comunicatii fixe a operatorului RCS&RDS motivand ca este un operator cu putere semnificativa de piata. Orange uita sau ignora ca exista un acces deja reglementat si inca de foarte mult timp – accesul la reteaua fostului operator monopolist RomTelecom. Apoi, ambii operatori, atat Orange cat si RCS&RDS sunt operatori cu putere semnificativa, primul pe piata comunicatiilor la punct mobil, iar al doilea pe piata comunicatiilor la punct fix, iar deschiderea accesului la retelele lor ar fi o premiera pentru piata noastra, cei mai avantajati parand a fi operatorii fara retele mobile – UPC Romania, AKTA, etc., care capatand acces la o retea mobila vor putea astfel oferi pachetul maxim cu 6 servicii. Vor mai fi avantajati si operatorii de retele mobile virtuale care vor capata astfel acces la o retea de comunicatii mobile performanta si cu o buna acoperire nationala.
Sau vom avea parteneriate? Satui sa mai astepte accesul la retele, se pare ca marii operatorii au inceput discutii bilaterale privind incheierea unor aliante strategice privind utilizarea si dezvolᅡ tarea in comun a retelelor cu obiectiv lansarea de servicii fixe de catre cei care nu au retea fixa (Orange si Vodafone) sau sa castige acces la retele mobile 3G si 4G (RCS&RDS).
- Continuarea externalizarii operarii retelelor
Odata cu intrarea telecomunicatiilor in faza de maturitate, si presati de conditiile economice, operatorii, cu gandul la reducerea costurilor fortati de scaderea veniturilor, iau tot mai in serios externalizarea operarii retelelor.
Inceputul a fost facut de RomTelecom, care in anul 2010 a incheiat un contract de externalizare cu Ericsson ce a presupus si transferul a circa 400 angajati. Apoi in iulie 2014 un alt contract, intre RomTelecom & Cosmote si Ericsson, a presupus si transferul a 730 persoane. In februarie 2012, Huawei castiga un contract de externalizare, preluand pentru cinci ani managementul operatiunilor de teren pentru reteaua Vodafone Romania. Circa 70 angajati Vodafone deveneau angajati Huawei, ca parte a echipei care prelua aceste activitati. Spre sfarsitul anului 2014, un nou contract de externalizare a fost negociat intre Orange si Ericsson, care a implicat si transferul a peste 100 angajati.
Prin aceste contracte operatorii transfera operarea si mentenanta anumitor parti de retea si odata cu aceasta si personalul afferent. Transferul se face catre fabricanti de echipamante de telecomunicatii, catre cei care livreaza sau chiar instaleaza echipamentele, adica catre companii cu profunda expertiza in lucrul cu echipamentele de telecomunicatii. Ce castiga operatorii? Eficienta, in primul rand, care se traduce si prin costuri mai mici. Ce castiga fabricantii, cei care preiau operarea retelelor? O noua activitate, noi venituri! Traditional, fabricantii de echipamente erau companii care cercetau, produceau si livrau echipamante de telecomunicatii. De circa 10 ani fabricantii ofera si servicii de mentenanta a retelei, primii clienti fiind operatorii de retele mobile.
De ce ar putea continua si in anul 2015 externalizarea operarii unor parti de retele? Pentru ca din 2009, scaderea veniturilor operatorilor de telecomunicatii a condus la scaderea profitabilitatii acestora care poate fi imbunatatita fie marind veniturile (cresterea cheltuielilor cu servicii de comunicatii?) fie micsorand cheltuielile. Cum marirea veniturilor depinde de factori externi, ar putea fi de asteptat si in anul 2015 reducerea cheltuielilor prin contracte prin care se transfera mentenanta a noi parti de retele.
- Punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retelele mobile
Anul trecut, cu o intarziere de cel putin 15 luni, ANCOM a mai facut un pas in punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retelele mobile – de la 1 aprilie 2014 tariful de terminare in retelele mobile a scazut la 0,96 eurocenti/minut, tarif mai mare decat tarife stabilite in tari mult mai dezvoltate economic (Franta, etc.) si mult mai mare decat tariful de terminare in retelele fixe din Romania, 0,14 eurocenti/minut, fapt care face ca telefonia fixa, afacere in ultima faza a ciclului de viata, sa subventioneze in continuare telefonia mobila, afacere ajunsa la maturitate. Ca urmare a acestui tarif MARE de terminare a convorbirilor in retelele mobile, peste 80% din traficul originat de o retea mobila se termina in aceiasi retea si doar putin ‘scapa’ spre alte retele mobile, astfel ca romanii au in continure 2 sau 3 telefoane mobile in buzunar pentru a evita uriasa taxa vamala numita tarif de terminare, platind mai mult decat trebuie pentru telefonie mobila.
ANCOM trebuie sa continuie si in acest an procesul de normalizare a tarifarii terminarii convorbirilor in retelele mobile reducand tariful de terminare in retelele mobil sub 0,5 eurocenti/minut.
Punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retele mobile are rolul sa permita romanilor sa aiba numai un telefon mobil in buzunar, asa cum au numai un telefon fix acasa si sa nu plateasca mai mult decat trebuie.
- Rebalansarea tarifelor de telefonie mobila
Din aprilie 2014, cu o intarziere de cel putin 15 luni ANCOM a redus tarifele de terminare in retele mobile urmare a recomandarii Comisiei Europene. Ceva mai devreme si in pregatirea acestor reduceri de tarife, Consiului Concurentei lansa o investigatie asupra modului in care se transfera aceasta reducere in tarifele utilizatorilor finali. De ce aceasta grije a Consiliului Concurentei?
Daca analizam tarifele din telefonia mobila din Romania observam ca au fost construite pentru a tine captiv consumatorul acestor servicii: sute de minute in retea, apoi mii de minute, la tarife rezonabile si uriase taxe vamale care sa-i opreasca sa ‘iasa’ din retea la depasirea minutelor alocate – Cosmote 0,223 euro/minut la abonament de 8,8 euro/luna, Orange – 0,15 euro/minut la abonament de 8 euro/luna si Vodafone 0,21 euro/minut la abonament de 9 euro in 2013. Astfel, s-a ajuns ca Romania sa aiba patru retele de comunicatii mobile care nu prea comunica intre ele – in decembrie 2014 circa 80% din trafic se termina in propria retea si doar 13,6% se termina in alte retele mobile, fapt ce nu denota eficienta. Asa au ajuns romanii, in incercarea de a vorbi cu persoane conectate in alte retele, sa aiba in buzunar 2 sau 3 telefoane mobile contectate in retele diferite pentru a evita mari tarife de terminare.
Numarul mare de SIMuri tradus printr-o penetrare mare, peste 100% cum este in Romania, dar si in alte tari, nu ar trebui sa fie un motiv de mandrie nationala, ci dimpotriva ar trebui socotit un esec al pietei de vreme ce romanii platesc mai mult pentru telefonia mobila, circa 200 milioane euro/an, avand doua sau chiar trei telefoane mobile conectate in diferite retele. Nu acelasi lucru se intampla in telefonia fixa unde tarifele rezonabile de terminare, dar si substitutia fix-mobil, nu ii face pe romani sa aiba mai multe telefoane fixe, desi sunt mai multe retele de telefonie fixa.
Punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retele mobile ofera, poate, un moment asemanator cu cel de la liberalizarea telefoniei fixe cand au fost rebalansate tarifele. Pana la liberalizare, convorbirile locale ieftine erau subventionate prin tarifele mari ale convorbirilor interurbane, iar acum tarifele mari practicate de operatorii de telefonie mobila pentru convorbiri catre alte retele au rolul de a crea efectul de ‘club’, dar si de a subventiona convorbirile terminate in propria retea. Atunci, prin telefonia fixa, ca si acum, prin telefonia mobila, societatea platea, respectiv plateste mai mult decat trebuie pentru servicii ale caror costuri marite se regasesc in toate bunurile, serviciile produse de economie. Rebalansarea ar trebui sa insemne noi tarife pentru telefonia mobila astfel incat diferenta dintre tariful unei convorbiri terminata in reteaua care a generat apelul si una terminata in alta retea sa fie de circa 1 eurocent/minut, la actualul tarif de terminare de 0,96 eurocenti/minut.
Este momentul ‘rebalansarii tarifelor din comunicatiile mobile’ de catre operatorii de telefonie mobila, pentru eficienta si accelerarea competitiei.
- Vanzarea pachetului de actiuni RomTelecom?
In toamna anului 2013, guvernul Romaniei incepea a treia tentativa de a vinde pachetul pe care statul roman il mai detine in operatorul RomTelecom, 45,99%, dupa alte doua tentative esuate in 2005 si 2008. A fost angajat consilierul juridic, Bulboaca si Asociatii, a fost angajat si consortiul (Swiss Capital, UBS, Musat si Asociatii, BT Securities) care sa realizeze vanzarea pachetului. Pana in august 2014 acest consortiu trebuia sa fi psrezentat o propunere pentru vanzarea optima (maximizarea valorii) a pachetului – listare la bursa sau vanzare directa, fuziune RomTelecom – Cosmote inainte de vanzare. Pana acum nimic!. Cum consortiul angajat cu vanzarea pachetului avea tot interesul sa-l vanda pentru a-si incasa onorariul, se pare ca guvernul se desparte greu de participatia pe care o detine in RomTelecom. Se va vinde totusi participatia statului roman in RomTelecom in 2015, in conditiile in care rezultatele operatorului din ultima vreme nu sunt deosebite? Daca da, cat din pachetul de 45,99% se va vinde? Se va face aceasta prin listare la bursa (duala: Bucuresti si Londra, de exemplu) sau prin negociere directa cu actionarul majoritar?