Comisia Europeana a blocat 144 de milioane de euro din programele de competitivitate si mediu ale Romaniei. Comisarul Cretu, catre Guvernul Ponta: Sa veniti cu soluții eficiente de ameliorare a gestionarii fondurilor UE
Romaniei i-au fost blocate fonduri europene de 144 de milioane de euro de catre Comisia Europeana, din cauza unor suspiciuni de nereguli in programele operationale Competitivitate economica si Mediu, conform datelor furnizate marti de Executivul European. Autoritatile romane trebuie sa vina cu „solutii eficiente de ameliorare a sistemului de gestionare a fondurilor europene”, a declarat, marti, pentru HotNews, comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu.
„Sumele care au fost blocate de Comisie ca urmare a intreruperilor care au afectat programele operationale Competitivitate si Mediu (2007 – 2013) sunt in jur de 144 milioane de euro. Platile au fost intrerupte pentru prioritatile 3, 4 (tehnologia informatiei si comunicatii, precum si energie) si pentru o parte din prioritatea 1 (sprijin pentru intreprinderile mici si mijlocii) a programului operational Competitivitate si pentru prioritatile 5 si 6 (prevenirea riscurilor naturale si asistenta tehnica) ale programului operational Mediu”, a precizat CE, la solicitarea HotNews.
Pe Axa prioritara 3 – IT&C a Programului de competitivitate economica (POSCCE) executivul european a decis inca din decembrie 2014 intreruperea decontarii cheltuielilor efectuate de Romania in proiectele europene, iar pentru axele prioritare 4 si 1 ale POS CCE, precum si pentru axele 5 si 6 din POS Mediu intreruperile au aparut mai recent, de la inceputul lunii aprilie 2015.
Cauzele variaza de la suspiciuni de frauda comisa de unii dintre beneficiari pana la incapacitatea de verificare a autoritatilor romane (autoritatile de management din suborindea Ministerului Fondurilor Europene, organismele intermediare din ministere de linie).
„In cazul programului operational Competitivitate au fost identificate probleme in ceea ce priveste sistemele de verificare a procedurilor de achizitii publice si eligibilitatea beneficiarilor, precum si suspiciuni de frauda. In cazul programului operational Mediu au fost identificate probleme in ceea ce priveste sistemele de verificare a procedurilor de achizitii publice, precum si suspiciuni de frauda”, a precizat Comisia Europeana.
In privinta ridicarii intreruperii de bani europeni pe ruta Bruxelles-Bucuresti, pana acum autoritatile romane au trimis la CE o serie de raspunsuri generale in legatura cu Axa 3 IT&C a POS CCE.
„Autoritatile romane au trimis raspunsuri generale in legatura cu prioritatea 3 (ICT) a programului operational Competitivitate in februarie si la sfarsitul lui aprilie. Comisia a transmis comentarii la aceste raspunsuri. Autoritatea de management mai are de efectuat verificarile solicitate de Comisie si de demonstrat ca exercita un control eficient asupra organisme intermediare”, a precizat Comisia.
In tot acest timp, Guvernul Romaniei se vede nevoit sa ia imprumuturi temporare din Trezorerie pentru a le deconta beneficiarilor cheltuielile efectuate in proiectele europene, cu presiune asupra bugetului de stat.
- Comisarul european pentru politica regionala: Este esential ca implementarea proiectelor si programelor sa continue intr-un ritm si mai sustinut
In context, comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, avertizeaza ca autoritatile romane trebuie sa ia masuri urgente pentru functionarea sistemelor nationale de management si control in absorbtia fondurilor UE.
„Romania trebuie sa rezolve cat mai repede problemele identificate de Comisie si sa se asigure ca sistemele de management si control ale fondurilor UE functioneaza corect, in special sistemele de control al calitatii managementului si de verificare a achizitiilor publice. In acest moment, autoritatile romane lucreaza la implementarea unor masuri corective care vor duce, odata ce se va ajunge la un acord cu Comisia, la reluarea platilor. Serviciile mele lucreaza indeaproape cu autoritatile de la Bucuresti pentru a ne asigura ca platile sunt reluate cat mai curand, in beneficiul bugetului de stat„, a declarat, pentru HotNews, comisarul european.
O alta cerinta adresata de Corina Cretu Guvernului de la Bucuresti este accelerarea ritmului implementarii proiectelor europene.
„Este esential ca implementarea proiectelor si programelor sa continue intr-un ritm si mai sustinut in aceasta perioada pentru ca ele sa-si poata atinge obiectivele propuse. Asa cum stiti, una dintre prioritatile mandatului meu este ajutorarea statelor care au intampinat dificultati in implementarea proiectelor europene, cum este Romania. Acesta a fost motivul pentru care am creat inca de anul trecut un Grup de Lucru special la nivelul Directoratului General din subordinea mea pentru a identifica posibilele solutii pentru accelerarea absorbtiei fondurilor europene in Romania„, a mai spus Cretu.
De asemenea, ea cere autoritatilor de la Bucuresti sa-i trimita o lista de proiecte europene mari, dar pentru care exista un risc mare sa ramana impotmolite pana la finalul anului 2015, data pana la care tara mai poate accesa fondurile UE din perioada de programare 2007-2013.
In plus, Corina Cretu cere si o lista de proiecte romanesti finantate si din alte surse decat fondurile europene pentru ca executivul comunitar sa deconteze cheltuieli efectuate corect de autoritatile romane in aceste lucrari.
„Asteptam de la Bucuresti lista proiectelor care urmeaza sa fie fazate sau care pot fi finantate retroactiv, toate aceste masuri contribuind la scaderea riscului de dezangajare„, a spus comisarul Cretu.
In context, ea a mentionat ca deja Romania a bebeficiat de finantari retroactive prin care tara a evitat pierderea a 750 de milioane de euro din banii europeni.
„Pana acum, prin deciziile Comisiei Juncker a fost evitata dezangajarea a aproape 750 de milioane de euro doar prin acceptarea finantarii retrospective a proiectelor Centurii ocolitoare din jurul Constantei, al autostrazii Timisoara, al autostrazii Cernavoda Constanta si al drumurilor nationale DN 56, DN 66, DN 76„, a mai aratat Corina Cretu.
In final, comisarul european subliniaza ca autoritatile romane trebuie sa vina cu solutii de ameliorare a sistemului de gestionare a fondurilor europene.
„Vreau sa subliniez ca atat eu, cat si serviciile mele, facem tot ceea ce tine de noi pentru a ajuta Romania sa investeasca o parte cat mai mare din fondurile aferente perioadei 2007 – 2013, dar eforturilor noastre trebuie ca autoritatile de la Bucuresti sa le raspunda cu aceeasi hotarare si cu solutii eficiente de ameliorare a sistemului de gestionare a fondurilor europene”, a declarat comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, intr-un raspuns adresat la solicitarea HotNews.ro.
(Click pe foto pentru a extinde) Sursa: MFE
Separat de banii europeni aflati in competenta Corinei Cretu, Comisia Europeana a intrerupt platile catre Romania si pentru Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), inca din decembrie 2014. Tara a ramas astfel cu o transa de 460 de milioane de euro blocata in POSDRU. Acesti bani au fost deja platiti de Guvern beneficiarilor care au derulat proiecte europene in POSDRU, insa Comisia Europeana a intrerupt platile si nu a mai decontat cheltuiala statului roman.
Pentru deblocare, Ministerul Fondurilor Europene se afla in discutii cu Directia Generala Ocuparea Fortei de Munca (DG Employment) a Comisiei Europene, aflata in subordinea comisarului european Marianne Thyssen (Belgia).
In perioada 2007-30 aprilie 2015, Romania a cerut Comisiei Europene sa-i deconteze cheltuieli de peste 10,33 miliarde de euro, insa tara a primit din acesti bani 9,5 miliarde de euro in toate cele 7 programe operationale pentru fnduri structurale si de coeziune (fara avansuri). Astfel, Romania asteapta sa-i fie decontate declaratii de cheltuieli de circa 800 de milioane de euro.
La data de 30 aprilie 2015, Romania ajunsese la o absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune de 49,87% din sumele alocate de Uniunea Europeana, ca bani incasati de la Bruxelles.
Ca urmare a intreruperilor de programe europene, in ultimele luni tara a avansat extrem de putin in absorbtia fondurilor europene.
Practic, in luna aprilie 2015 Romania a realizat un avans in absorbtia fondurilor structurale si de coeziune de numai 0,96 %, iar in martie, de 1,23% din banii alocati.
Daca sumele incasate de Romania de la Comisia Europeana pentru cheltielile efectuate in proiecte ajung la un procent de 49,87% din totalul alocat, platile interne pe care statul roman le-a efectuat catre beneficiari sunt de peste 57%, ceea ce inseamna o presiune asupra bugetului de stat de aproximativ 1,5 miliarde de euro acumulata pana la ora actuala.
„Daca vorbim despre sume platite de noi ca stat catre beneficiari, suntem la un grad de absorbtie de peste 57%. Si atunci, parte din aceste sume pe care noi le-am platit catre beneficiari, dar care nu se regasesc in absorbtia curenta, sunt datorate acestor intreruperi de plati, pe care le platim catre beneficiari dar nu le putem trimite pentru a ne fi rambursate de catre Comisie”, a spus noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, intr-un interviu acordat HotNews, joia trecuta.
INTERVIURILE HotNews.ro