Raport CJI despre starea presei romanesti: "cainele de paza al democratiei pare mai timorat ca oricand"

„Daca ar fi sa definim cu un singur cuvant starea sectorului mass-media in anul 2014, frica ar fi cuvantul cel mai potrivit”, potrivit unui nou raport referitor la starea presei romanesti in ultimul an, publicat, luni, de Centrul pentru Jurnalism Independent. Raportul, realizat pe baza a peste o suta de interviuri cu manageri de presa si jurnalisti din presa locala si centrala, in perioada octombrie 2014-aprilie 2015, enumera toate problemele media locale asa cum sunt identificate ele de cei care distribuie informatia catre publicul larg. Una dintre concluzii: „cainele de paza al democratiei pare mai timorat ca oricand”, iar cei care-si fac corect meseria „par a fi exceptiile care se pierd in multime”.

• Raportul se bazeaza pe interviuri cu manageri de presa si jurnalisti din 21 de orase: Bistrita, Targu Mures, Cluj, Botosani, Iasi, Focsani, Buzau, Galati, Slobozia, Alexandria, Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Zalau, Alba Iulia, Brasov, Sibiu, Deva, Bucuresti si Petrosani. O parte dintre intervievati au dorit sa ramana anonimi. CJI precizeaza ca raportul „nu isi propune sa fie o analiza cantitativa precisa si exhaustiva” ci „o radiografie a problemelor mass-media, asa cum se vad ele „de la firul ierbii””.

Care sunt principalele temeri ale jurnalistilor? Ca-si poate pierde locul de munca, nesiguranta ca-si va primi salariul, „frica de patron, de politicieni, de autoritati”. Si de ce se tem cel mai mult managerii? De posibilitatea sa nu „supravietuiasca pe o piata aflata in cadere libera si unde regulile jocului concurential sunt incalcate adeseori”, sa ramana fara publicitate, sa fie afectati de institutii ale statului care „ar putea sa vina in orice moment in controale prelungite abuziv”. Acestor temeri, potrivit raportului, li se adauga „frica celor care au incalcat legile, ca mecanismele de control ale statului incep sa functioneze”.

Principalele trasaturi ale anului 2014 in presa, potrivit raportului CJI:

• imputinarea banilor din piata pe masura ce bugetele de publicitate sunt atrase in special de catre televiziunile centrale
• scaderea vanzarilor si a audientelor
• distributia de presa scrisa
• publicitatea din bani publici alocata discretionar
• interpretarile diferite ale legislatiei in domeniul fiscalitatii si al dreptului muncii
• salariile tot mai mici ale jurnalistilor
• instabilitatea locului de munca in presa, suprapusa cu inmultirea sarcinilor si cresterea programului de lucru
• probleme identificate de catre public sau in relatia public-presa: lipsa continutului de calitate, derapajele media, indisponibilitatea de a plati pentru continut sau aceea de a sanctiona mediile pe care le critica prin schimbarea obiceiurilor de consum; faptul ca nici jurnalismul de calitate nu gaseste o audienta foarte mare.

Potrivit raportului CJI, 2014 a fost un an electoral in care „derapajele profesionale s-au inmultit, limbajul s-a deteriorat, agresivitatea a crescut” la nivel national si local. Autoritatile si factorii politici au incercat permanent, potrivit raportului, sa se erijeze „in adevaratii responsabili editoriali ai redactiilor”. Din acest punct de vedere, diferenta fata de anii anteriori a fost ca „daca in 2004 cenzura era brutala, agresiva si vizibila, mecanismele sunt acum mai subtile si generalizate”.

Pentru media locale, o alta problema este trecerea la transmisia terestra digitala, care „va agrava situatia televiziunilor locale”, dar care „ar putea fi sansa ziarelor locale de a se repozitiona ca principal furnizor de informatie locala”, pentru ca „media centrale nu mai ofera informatii care sa serveasca nevoilor de informare din aceste comunitati”.

Raportul sintetizeaza criza presei si perspectivele ei, in conditiile in care tehnologia obliga media sa adopte noi modele de business, astfel:

• „Aceste elemente descriu o criza majora de sistem in mass-media. Sectorul este decapitalizat, vechile modele de business nu mai functioneaza, obisnuintele de consum mediatic s-au schimbat dramatic si continua sa se schimbe, in detrimentul „brandurilor de media”. La randul ei, comunitatea jurnalistica este in deruta. Abilitatile profesionale traditionale se schimba, devin mai complicate, accesul la informatia primara este mai simplu pentru consumator, „mijloacele de informare in masa” nu mai sunt doar apanajul jurnalistilor. Cu un telefon mobil si o conexiune la Internet, oricine poate deveni „furnizor de continut”, fara constrangeri profesionale legate de acuratete sau etica.”

• „Jocul pare a fi la final, mediile traditionale parand a pierde partida. Dar, ca in orice situatie de criza, exista posibilitatea innoirii. Intr-o paradigma atat de grav avariata, oricine va veni cu o idee generatoare de progres (si profit), va castiga piata si o va putea reforma dupa oferta sa. Nu asistam la o extinctie. Daca presa va avea un model economic viabil, investitiile se vor intoarce. Jurnalismul nu moare, se transforma.”