Contratimp

​Făcuse o pasiune pentru acele iubiri platonice în care se îndrăgostea de cuvinte, de stare, de dor. Iubirile accesibile n-o interesau câtuși de puțin, țintea spre ceva nevăzut, nemuritor, aparte.

Găsea un farmec ciudat în a vorbi cu diverși, fără a le cunoaște chipul. Pentru că își putea imagina, putea visa, își putea închipui mai ușor. Nimic nu era mai frumos decât să traseze cu puterea minții liniile feței, conturul buzelor, culoarea ochilor. Nu voia să le ia de-a gata, îi plăcea la nebunie să le deseneze ea. Își închipuia că, în acest fel, fenta destinul, că puterea ei era mai mare decât a altora, care acceptau tot ceea ce viața le servea pe tavă.

Citeste mai mult si comenteaza pe SmartWoman.ro