Cum a taxat diferit Guvernul, prin Ordonanta de Urgenta, doua tipuri de joc de noroc asemanatoare

Cu cateva zile inaintea Revelionului, Guvernul a aprobat in regim de urgenta un act normativ privind autorizarea, dar si impozitarea jocurilor de noroc, prevederile acestuia ridicand mari semne de intrebare. In primul rand, este neclar motivul urgentei, avand in vedere ca in plenul Camerei Deputatilor, camera decizionala, urma sa fie adoptata o propunere legislativa care contine formulari asemanatoare. In al doilea rand, jocurile de tip videoloterie sunt taxate diferit fata de cele tip slot-machine, fiind favorizate cele dintai, chiar daca o decizie a Consiliului Concurentei arata ca nu exista diferente intre ele, la nivelul jucatorilor. Ordonanta de Urgenta a Guvernului ar favoriza grupul austriac Novomatic cu care Loteria Romana a incheiat contract pe 15 ani pentru exploatarea videoloteriei, tip de joc pentru care detine si monopol. Vezi care este pozitia Oficiului National pentru Jocuri de Noroc.

In privinta celor doua tipuri de jocuri, denumite popular si pacanele, chiar Guvernul precizeaza in punctul de vedere referitor la propunerea legislativa din Parlament ca sunt substituibile din punct de vedere al consumatorului. Initial, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ asupra initiativei legislative din Parlament (Pl-x nr. 204/2014), unul dintre motive fiind ca i se interzicea Companiei Nationale „Loteria Romana” sa organizeze si sa exploateze jocuri de tip slot-machine, avand dreptul sa organizeze doar jocuri de tip videoloterie. Ulterior, textul din Parlament a suferit o serie de modificari ajungand sa fie introduse in ultima comisie din Camera Deputatilor o serie de amendamente care sunt asemanatoare cu prevederile din OUG 92/2014 aprobata de Guvern cu cateva zile inainte de Revelion. Guvernul spunea in acel punct de vedere ca „referitor la solutia legislativa (…)in sensul interzicerii Companiei Nationale „Loteria Romana” de a organiza si exploata jocuri de tip slot-machine, precizam faptul ca, din perspectiva regulilor de concurenta, aceasta reprezinta o problema, intrucat jocurile de tip slot-machine ar urma sa fie organizate si exploatate doar de operatori economici privati, aceasta in conditiile in care vorbim de o piata pe care actioveaza atat Loteria, Romana, prin videoloterie, cat si operatorii privati, prin slot-machine, cele doua jocuri fiind substituibile din punct de vedere al consumatorului”. Vezi aici punctul de vedere al Guvernului.

Practic, atunci cand Loteria Romana ar avea de suferit din punct de vedere concurential, Guvernul considera ca cele doua tipuri de masini sunt substituibile din punct de vedere al consumatorului. Dar cand Loteria Romana este favorizata, cele doua tipuri de masini nu sunt substituibile, existand diferente care sa justifice taxarea diferentiata.

Trebuie amintit ca in noiembrie 2013, Loteria Romana a incheiat un contract controversat cu grupul austriac Novomatic, pentru o perioada de 15 ani in vederea exploatarii jocurilor de tip videoloterie (VLT). Aceasta dupa ce Loteria Romana a fost blocata timp de 10 ani intr-un alt contract extrem de pagubos de credit furnizor cu grecii de la Intralot si Intracom, furnizor fiind firma Lotrom. Pentru acest tip de joc, Loteria a avut si are exclusivitate. Contractul a fost semnat prin firma Novo VLtech Solutions, un SRL infiintat in august 2013, cu trei luni inainte de incheierea parteneriatului.

Aparate asemanatoare, taxare diferita

Consiliul Concurentei considera ca terminalele tip slot-machine sunt comparabile, din punctul de vedere al caracteristicilor si al modului de functionare, cu terminalele care fac parte din programul Video-Loterie implementat de catre Loteria Romana, aspect mentionat in decizia 53/2013 referitoare la incalcarea Legii Concurentei de care CN Loteria Romana, Lotrom SA, Intracom SA si Intralot SA. In urma acestei decizii, Consiliul Concurentei a amendat cele patru comapnii cu amenzi in valoare de 3,7 milioane de euro pentru intelegere privind implementarea sistemului videoloterie in Romania.

Diferenta ar fi doar ca aparatele de tip videoloterie sunt conectate la un sistem centralizat on-line, iar aparatele de tip slot-machine nu. Dar prin OUG aprobata de Guvern, ar urma sa dispara si aceasta diferenta. „Mijloacele de joc tip slot-machine sunt conectate prin intermediul nor programe informatice independente, unice la nivelul societatii organizatoare, cu obligativitatea centralizarii intr-un sistem informatic centralizator amplasat pe teritoriul Romaniei a informatiilor care sa evidentieze: fiecare mijloc de joc conectat, locatia in care este exploatat, totalul taxelor de participare colectate si totalul premiilor acordate, inclusiv jack-pot. Sistemul informatic centralizator, prin grija si pe seama organizatorului, va fi conectat la un terminal situat la O.N.J.N., pus la dispozitie gratuit de organizatori, si va contine, va raporta si va permite accesul la informatii privind: totalul taxelor de participare colectate zilnic, totalul premiilor acordate zilnic, precum si evidenta terminalelor interconectate in sistem (numarul acestora si adresa la care sunt exploatate fiecare)”, se arata in textul OUG 92/2014.

„Desi Loteria Romana si Lotrom considera (…) ca terminalele utilizate pentru jocurile tip slot-machine au caracteristici diferite de cele ale terminalelor de Video-Loterie, in cadrul propriilor analize efectuate, Loteria Romana apare ca fiind in concurenta directa cu intreprinderile care detin terminale slot-machine. Interpretarea conform careia terminalele de joc de tip slot-machine functioneaza in mod independent, nefiind conectate la un sistem central, pe cand termninalele de Video-Loterie functioneza, numai conectate on-line la sistemul central si nu sunt implicate in valodarea si acordarea castigurilor catre jucatori, nu poate fi luata in considerare intrucat consumatorul de astfel de servicii intra in contact doar cu terminalul si in functie de jocurile jucate pe acesta ia decizia de a juca la o intreprindere sau alta. In cadrul observatiilor la raportul de investigatie si a observatiilor suplimentare transmise de catre Loteria Romana, Intralot, Intracom si Lotrom nu au contestat substituibilitatea intre terminalele tip video-loterie si cele tip slot-machine. O parte dintre intreprinderile private active pe piata considera ca ar avea capacitatea tehnica si logistica de a implementa un program de tip Video-Loterie, echipamentele detinute, sau o parte a acestora, putand fi adaptate pentru a functiona in cadrul tip Video-Loterie”, se precizeaza in decizia Consiliului Concurentei. Vezi atasat textul deciziei Consiliului Concurentei.

In ciuda deciziei Consiliului Concurentei, ordonanta de urgenta a Guvernului stabileste un mod de taxare diferit. „In momentul de fata, jocurile de tip videoloterie sunt detinute si operate de o singura companie, detinuta de grupul Novomatic, care a incheiat un contract exclusiv de operare al acestui tip de aparate in Romania. Aceste aparate genereaza aceleasi imagini si asigura aceeasi interactiune intre masina si jucator ca si in cazul aparatelor de tip slot-machine. In plus, denumirile jocurilor, marci inregistrate ale grupului Novomativ, sunt identice atat pentru slot-machine, cat si pentru aparatele de videoloterie. Cu toate acestea, proiectul de lege asigura o serie de facilitati in ceea ce priveste modul de taxare, ceea ce duce la o favorizare a operatorilor de videoloterie”, se arata in textul unei intrebari a deputatului PNL Maria Grecea catre presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.Vezi aici intrebarea.

Exemple: Taxa de autorizare este de 2.600 euro/aparat/an, in cazul jocurilor de tip slot-machine, si de 16% din GGR (venituri brute)in cazul videoloteriei, la nivelul operatorului. De asemenea, taxa de viciu este de 400 euro pentru fiecare terminal pe an, in cazul slot-machine, si de 2% din GGR in cazul videoloteriei, la nivelul operatorului.

Ce raspunde Oficiul National pentru Jocuri de Noroc

In schimb, Oficiul National pentru Jocuri de Noroc (ONJN) considera ca nu exista tratament discriminatoriu prin introducerea unui mod de taxare diferit pentru cele doua tipuri de aparate care nu sunt diferite pentru consumator. Contactati de HotNews.ro, reprezentantii ONJN spun ca urgenta actului normativ aprobat de Guvern este determinata de faptul ca „aceste modificari doresc sa alinieze Romania la standardele europene, sa armonizeze masurile fiscale si sa creeze un cadru legislativ unitar de functionare mai ales in domeniul jocurilor de noroc online deoarece acest sector contine tipuri de joc ce au o dinamica si o specificitate anume”. Intrebati de ce s-a recurs la Ordonanta de Urgenta, in conditiile in care exista proiect legislativ aflat pe ultima suta de metri la Camera Deputatilor, reprezentantii ONJN spun in rapunsul semnat de presedintele Ofiului, Odeta Nestor, ca cele doua texte par similare, dar cel al Guvernului se aplica mult mai bine la piata.

In ceea ce priveste pozitia Consiliului Concurentei, ONJN considera ca aceasta nu este fundamentata, deoarece cele doua tipuri de aparate functioneaza tehnic diferit, unele dintre ele avand limitari de incasari si de castiguri. In ceea ce priveste taxarea diferita, ONJN sustine ca este legala si concurentiala, aducand ca argument o hotarare a Curtii Europene de Justitie.

Punctul de vedere integral al Oficiului National pentru Jocuri de Noroc:

„Timp de mai bine de un an, s-a lucrat la un proiect de lege privind reglementarea mai eficienta a domeniului avand in vedere problematicile identificate in piata de Oficiul National pentru Jocuri de Noroc precum a celor rezultate din comunicarile avute cu reprezentantii Comisiei Europene si a altor autoritati de reglementare din alte state europene mai ales in domeniul jocurilor de noroc online. Aceste modificari doresc sa alinieze Romania la standardele europene, sa armonizeze masurile fiscale si sa creeze un cadru legislativ unitar de functionare mai ales in domeniul jocurilor de noroc online deoarece acest sector contine tipuri de joc ce au o dinamica si o specificitate anume. Am dorit crearea unor reglementari cat mai clare si transparente pentru a oferi operatorilor certitudinea ca pot dezvolta si in Romania o afacere de viitor. Proiectul nostru a fost proiect realizat cu sprijinul Consiliului Consultativ de pe langa ONJN care este constituit din reprezentantii asociatiilor profesionale din domeniul jocurilor de noroc, precum si a altor institutii cu atributii incidente in acest domeniu din Romania sau Europa. Inca de la inceput, solicitarea noastra catre reprezentantii acestor asociatii a fost sa vina cu propuneri de modificare stabilite in comun de toti acestia, pentru a avea o propunere de ansamblu, integrata, coerenta si ca mai completa care sa propuna rezolvarea pe cat posibil a problematicilor existente in piata. Chiar daca proiectul aprobat de Guvern in sedinta din 29.12.2014 pare similar cu proiectul Plx 204/2014 de modificare a OUG 77/2009 are unele modificari care clarifica si se aplica mult mai bine in piata, conform opiniei celor mai multe asociatii de profil din domeniu.

Guvernul Romaniei, bazandu-se pe experienta acumulata de ONJN, si-a asumat prin aprobarea acestei Ordonante, intentia de a face domneiul jocurilor de noroc mai competitiv si functional avand in vedere faptul ca in Parlament sunt mai multe initiative legislative propuse a modifica OUG 77/2009 care nu au o fundamentare a modificarilor propuse, unele fiind usor contrare pietei. Aceasta ordonanta rezolva, spre exemplu, situatia anormala din OUG 77/2009 care incrimineaza persoanele care acceseaza site-uri de jocuri de noroc nelicentiate, in conditiile in care Romania nu are pe jocurile de noroc online nici operator licentiat, insa aceste platforme sunt accesate in mod constant, iar legea actuala nu are parghiile necesare de a contracara aceasta situatie, reglementeaza mult mai eficient si functional zona jocurilor de noroc online (zona extrem de delicata, avand in vedere ca nu exista o reglementare unitara la nivel european) si respecta termenul convenit cu specialistii Comisiei Europene, de corectare a problemelor semnalate de piata pana la sfarsitul anului 2014.

Solicitarea Consiliului Concurentei cu privire la impunerea unui sistem de taxare similar pentru videoloterie, aparate electronice atribuitoare de castiguri cu risc limitat (AEACRL) si slot-machines, in opinia nastra nu este fundamentata, deoarece Consiliul Concurentei are la baza doar o perceptie a jucatorilor ca ar fi in acelasi tip de echipamente, fara a lua in calcul ca functioneaza tehnic diferit sau faptul ca unele au limitari de incasari si de castiguri, aceste lucruri constituind de fapt un tratament discriminatoriu in situatia in care vor fi impuse taxari similare.

Prin urmare, consideram ca taxarea diferentiata, dupa cum a decis si Curtea Europeana de Justitie, nu este discriminatorie si nu constituie ajutor de stat, atata timp cat este vorba despre jocuri de noroc care au caracteristici tehnice, financiare sau de regulament diferite. Consideram, in calitate de organ de specialitate, ca propunerile adoptate de Comisia pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor sunt corecte in raport cu sistemele, jocurile, echipamentele folosite si jucatorii din piata de profil.

Punctul de vedere negativ al Guvernului face referire la propunerea legislativa initiala intitulata „Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc”, initiata de deputatul UDMR Attila KOrodi si un grup de deputati apartinand grupului parlamentar UDRM (Bp 804/2013). Aceasta propunere a fost modificata si completata in mare masura in Comisia buget, finante, banci a Camerei Deputatilor, modificarile facute tinand cont de opinia ONJN ca organism de specialitate a Guvernului Romaniei.

Cu privire la taxarea diferentiata, mentionam ca aceasta este legala si concurentiala, aspect confirmat de hotararea Curtii Europene de Justitie, in cazul T-615/11 intre Royal Scandinavian Casino Arhus vs.Comisia Europeana, prin care s-a decis ca aprobarea de catre Comisia Europeana a regimului danez de taxare diferentiata (pentru online, taxele sunt fixe in valoarea de 20% din veniturile brute-GGR-raportat la nivelul de taxare pentru jocurile traditionale-land-based-, unde taxarea este intre 40-75%), este conforma cu regulile europene in materia ajutorului de stat.

Motivarea a avut in vedere doua considerente:

faptul ca fiecare tip de joc de noroc este diferit fata de celalalt si impune pe cale de consecinta o reglementare diferita
faptul ca jocurile de noroc online trebuie reglementate in statul danez in asa fel incat aceste jocuri sa fie functionale, ceea ce implica inclusiv o alta modalitate de taxare (tip cuantum) si de reglementare tehnica.

Avand in vedere motivatia si decizia Curtii Europene de Justitie, consideram ca taxarea diferita nu constituie o favorizare sau ajutor de stat, chiar daca la un anumit moment, respectiv in 2006, in alte conditii de piata si cu alta abordare mai mult sau mai putin motivata pentru acea perioada, s-a decis ca plata diferentiata a taxelor constituie ajutor de stat„.