Scurte explicatii ale unor masuri anuntate de premierul Ponta. Reducerea TVA la pachetele turistice all-inclusive e considerata o masura foarte buna, tintele de deficit au insa destule necunoscute

Marti la pranz, premierul Ponta a iesit public pentru a declara ca ca s-a ajuns la „un acord de principiu” cu troica FMI – Comisia Europeana – Banca Mondiala pentru bugetul pe 2015, acesta urmand sa fie construit in jurul unui deficit bugetar pe cash de 1,83% si de 1,2% din PIB pe ESA. De asemenea, Ponta a mai anuntat ca nu vor fi marite niciun fel de taxe si ca, de la anul, se va produce si scaderea TVA la pachetele all-inclusive din turism de la 24% la 9%.

Ultima masura este foarte bine primita de reprezentantii oamenilor de afaceri din turism: „Aceasta reducere la 9% in turism a fost solicitata VEHEMENT de mediul de business. E bine ca a venit, chiar daca cu intarziere de vreo 20 ani”, a spus marti pentru HotNews.ro, imediat dupa declaratiile premierului, Dragos Anastasiu, presedintele Grupului Eurolines Romania.

• Cota redusa din turismul all-inclusiv, o masura buna

In prezent, cota redusa de 9% se aplica doar pentru servicii de cazare si cazare cu mic dejun inclus. Restul serviciilor din turism, inclusiv cele ale agentiilor care comercializeaza produse turistice in Romania, se impoziteaza cu cota integrala de 24%. Aparea chiar o situatie bizara, spun reprezentantii firmelor de turism. „Pretul pachetului care cuprinde si masa este extrem de important in cazul familiilor cu copii. Apare o situatie bizara, pentru ca acelasi preparat are 9% TVA daca este servit la micul dejun si 24% daca este servit la ora pranzului„, spun reprezentanti ai unor firme din turism.

Cota de TVA din turismul romanesc, mai ridicata decat in multe tari europene, pune turismul intr-o situatie de necompetitivitate fata de tarile concurente. In Bulgaria, cota aplicata este de 9% inca din din aprilie 2011 daca iti cumperi bilet prin intermediul unei agentii de turism. Grecii, pe langa faptul ca evaziunea fiscala este ridicatam au TVA pentru restaurante la 13% inca din 2009, iar Spania are o cota de 10% atat pentru cazare, cat si pentru serviciile din restaurant

Nici alte tari nu practica cote de TVA comparabile cu Romania: Cipru (9% cazare, 9% restaurant), Italia (10% cazare, 10% restaurant), Franta (10% cazare, 10,58% restaurant), Austria (10% cazare, 10,62% restaurant), Malta (7% cazare, 18% restaurant) , Germania (7% cazare, 19% restaurant), Croatia (13% cazare, 13% restaurant), Cehia (15% cazare, 21% restaurant).

La polul opus sunt Portugalia (6% cazare, 23% restaurant), Ungaria (18,56% cazare, 27% restaurant), Marea Britanie (20% cazare, 20% restaurant), Danemarca (25% cazare, 25% restaurant).

• Deficitul bugetar- o ecuatie care are inca destule necunoscute. Ca de obicei, oficialii anunta venituri la buget in crestere

Mai intai, o scurta explicatie: Diferenta principala dintre calculul deficitului pe metodologie ESA si cash este ca deficitul pe ESA cuprinde si platile pe care autoritatile le angajeaza, chiar daca banii sunt achitati mai tarziu. De pilda, daca autoritatile vor sa construiasca o autostrada de 100 de milioane de euro care nu se va termina si nu se va achita integral intr-un singur an, cei 10 milioane vor aparea in deficitul pe ESA, in vreme ce in cel pe cash apar doar sumele (transele din plata autostrazilor) efectiv achitate.

Premierul a anuntat 1,83% deficit pe cash si de 1,2% din PIB pe ESA. Cu alte cuvinte, diferenta dintre cheltuielile de la buget si veniturile incasate sa nu depaseasca 1,83% din PIB pe metodologie cash, respectiv 1,2 din PIB pe ESA. Asta in conditiile in care 2015 se anunta un an cu cheltuieli de natura salariala importante. Problema este cum sa impaci reducerea unor cheltuieli cu majorarea veniturilor bugetare, cata vreme in fiecare an Guvernele au mizat in buget pe incasari supra-estimate si pe cheltuieli subestimate.

Angajamentul Romaniei luat in 2012, de cand cu semnarea Medium Term Objectives- MTO- a fost sa atingem un deficit bugetar structural de 1% din PIB in 2015. Reamintim ca MTO a fost asumat prin Tratatul de Guvernanta Fiscala (compactul fiscal), aprobat in februarie 2012 si semnat de presedinte. Compactul fiscal a fost semnat de 26 de tari din UE, cu exceptia Cehiei si a Marii Britanii. In esenta, compactul fiscal impune regula deficitului bugetar de sub 3% din PIB, a datoriei publice de 60% din PIB, a deficitului structural de 0,5% din PIB pentru tarile cu datorii mai mari de 60% din PIB si de 1% din PIB pentru tarile cu datorii mai mici decat 60% din PIB (cazul Romaniei).

„Am discutat cu reprezentantii FMI si ai Comisiei Europene ca aici am avut divergente pe nivelul veniturilor de anul viitor. Dumnealor au spus ca va fi mai redus, noi am spus ca va fi un pic mai mare. In buget am introdus datele pe care le-am agreat impreuna, anume datele dumnealor. Am convenit ca, daca in primul trimestru vom avea venituri excedentare, la fel si in al doilea trimestru, practic in primele sase luni, toate acestea sa le indreptam spre masuri de relaxare fiscala in special in zona TVA. Acolo va fi o decizie politica luata impreuna cu prim-ministrul Romaniei”, a spus marti ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, citat de Agerpres.

El a precizat ca in primul trimestru al anului viitor incasarile la buget vor fi de 1-2 miliarde lei.

„In primul trimestru vom avea o crestere a veniturilor cu 1-2 miliarde lei. Toate acestea vor fi directionate catre masuri de relaxare fiscala. Va dau un exemplu. Daca dupa primul trimestru vom vedea ca avem incasari suplimentare de 2 miliarde lei, vom putea, undeva la jumatatea anului, sa luam masura de reducere a TVA cu 2% (2 puncte procentuale – n.r.). Daca vom vedea ca vor fi 4 miliarde in plus, vom merge cu 4% (puncte procentuale – n.r.). Bineinteles, va fi decizia politica, ori pe un anumit sector, ori de la inceputul anului 2016. Excedentul ne va permite sa ne indreptam spre aceasta masura”, a precizat ministrul delegat pentru Buget.

Calculele initiale, pe baza estimarilor de crestere economica prognozata si cea potentiala, indicau un deficit necesar pentru atingerea MTO in 2015 de 1,4% din PIB atat pe metodologia ESA, cat si pe cea cash. Insa cresterea economica a fost un pic peste asteptari, iar estimarea Comisiei Europene cu privire la cresterea economica potentiala a fost revizuita usor in jos, ca urmare a investitiilor mici.

„Ca urmare, partea ciclica a deficitului bugetar pentru 2015 s-a ingustat de la 0,4 pp din PIB (deficit efectiv de 1,4% din PIB aferent unui deficit structural de 1% din PIB) la 0,2 pp din PIB (deficit efectiv de 1,2% din PIB aferent unui deficit structural de 1% din PIB). Corespunzator noului deficit necesar de 1,2% din PIB pe standarde ESA, tinta de deficit bugetar pe standarde cash scade la 0,8-0,9% din PIB, avand in vedere mutarea din 2015 in 2014 (conform celei de-a treia rectificari bugetare) a cheltuielilor legate de achitarea unor drepturi de natura salariala castigate in urma hotararilor judecatoresti si de plata unor arierate, masuri care nu degreveaza bugetul anului 2015 intrucat ele au fost deja incluse in executia pe baza de angajamente (ESA) in cea mai mare parte inca din anul 2011. Acele cheltuieli nu pot fi inlocuite in 2015 cu alte cheltuieli care ar afecta si deficitul ESA, ceea ce inseamna ca deficitul pe cash ar trebui sa scada la doar 0,8-0,9% din PIB pentru a avea un deficit ESA de 1,2% din PIB, aferent unui deficit structural de 1% din PIB”, a explicat in ZF presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.

„O ajustare fiscala excesiva poate avea un impact negativ serios asupra cresterii economice. Ceea ce nu scuza insa deciziile bugetare luate intempestiv de guverne mai mult sau mai putin recente, fara o evaluare serioasa a consecintelor. Deficitul pe 2015 va fi si o consecinta a deciziilor luate pana acum nu doar de acum inainte. Pe de alta parte, se discuta prea mult despre deficitul bugetar si prea putin despre calitatea cheltuielilor bugetare si efectul de antrenare pe care il au sau nu in economie. Romania poate sa aiba si deficite de peste 2,5%, dar cu o singura conditie: ca banii sa se duca in proiecte de dezvoltare ale tarii nu in cresteri nesustenabile de salariia si de pensii.”, a explicat pentru HotNews.ro si Radu Craciun, economistul sef al celei mai mari banci locale- BCR.

Ramane de vazut de unde se va taia din cheltuieli si ce masuri vor fi luate pentru cresterea incasarilor bugetare pentru a ne atinge tintele de deficit convenite.