Caderea cotatiei petrolului ar putea antrena un transfer imens de avutie. Principalele efecte: Sustinerea economiilor Japoniei si Europei, a consumului american si probleme importante pentru Rusia, Iran si Venezuela

Caderea cotatiei petrolului scoate sute de miliarde de dolari din seifurile exportatorilor si ale companiilor petroliere si le injecteaza in economiile suferinde, in special in Europa si in Japonia, dar si in buzunarele consumatorilor americani, scrie The Washington Post, intr-un articol semnat de Steven Mufson. Rezultatul ar putea fi unul dintre cele mai mari transferuri de avutie din istorie, care ar putea aduce modificari importante, de la negocierile asupra programului nuclear al Iranului, politica Federal Reserve sau starea economiei Rusiei.

Pretul petrolului a scazut cu circa 40% de la maximul inregistrat la jumatatea lui iunie si a coborat puternic saptamana trecuta dupa ce Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a votat pentru mentinerea productiei la nivelele actuale. In acest fel, se continua un trend generat de o cerere globala slaba si de cresterea continua a productiei americane.

Acum, toata lumea se intreaba cat va dura acest trend. In fiecare zi, soferii si transportatorii americani economisesc 630 milioane dolari la benzina in comparatie cu preturile din iunie si vor economisi 230 miliarde dolari daca preturile raman la acest nivel timp de un an. Marea parte a acestor bani va fi injectata in economie iar gospodariile vor avea mai multi bani de cheltuit.

„In ciuda recentelor avansuri impresionante in productia de gaz natural si petrol, SUA sunt in continuare un importator net de energie”, a declarat luni William C. Dudley, presedintele filialei Federal Reserve Bank din New York, la Bernard Baruch College. „Drept urmare, scaderea preturilor la energie este benefica pentru economia noastra si ar trebui sa fie un impuls puternic pentru consum”.

Dudley apreciaza ca reducerea pretului la petrol ar putea convinge bancile centrale din Europa si Japonia sa implementeze noi masuri de relaxare cantitativa.

Consecinte politice ale declinului pretului la petrol

La preturile curente, venitul anual al membrilor OPEC se va reduce cu 590 miliarde dolari, bani care vor ramane in buzunarele celor mai mari importatori de petrol, pe primele locuri figurand SUA, China si Japonia.

Iar cresterea economiei mondiale va fi de cel putin 0,5 – 1,0% ca rezultat al scaderii pretului petrolului, dupa cum noteaza Andrew Kenningham, senior global economist pentru Capital Economics, citat de Washington Post.

Reducerea cu 40% a pretului barilului Brent va reduce venitul anual global al producatorilor de petrol cu 1.500 miliarde dolari.

„Pierderile sunt uluitoare”, spune Edward Yardeni, presedintele Yardeni Research, intr-o scrisoare adresata investitorilor.

Perdantii

Printre perdanti se numara Rusia, unde rubla se prabuseste, inflatia creste in la peste 8% iar reducerea cotatiei petrolului afecteaza mai mult economia decat sanctiunile occidentale.

In Iran, unde economia si veniturile la buget se bazeaza masiv pe vanzarile de petrol, preturile reduse ar putea intensifica efectul sanctiunilor internationale, punand si mai multa presiune pe regim pentru a ajunge la un acord diplomatic asupra programului nuclear.

In Venezuela, veniturile in scadere din exporturile de petrol au exacerbat o criza economica legata de subventiile la combustibili, preturi controlate si programe sociale generoase.

Si in Statele Unite exista perdanti, majoritatea in industria petrolului. Actiunile Halliburton au pierdut 44% din valoare din iulie. Continental Resources, producator important de petrol de sist, dar puternic indatorat, a pierdut jumatate din valoarea de piata din 29 august. Chiar si BP, gigant puternic integrat, a pierdut un sfert din valoarea de piata in ultimele luni.

Preturile mici, o arma impotriva petrolului de sist

Perspectiva unor preturile reduse pe o perioada mai mare de timp a devenit mai accentuata dupa ce saptamana trecuta OPEC a decis sa mentina neschimbata productia.

Arabia Saudita, principalul producator, cu circa 9,7 milioane de barili pe zi, isi ajusta de obicei productia pentru a modera evolutiile cotatiilor. Dar acum, regatul este ingrijorat de faptul ca productia va continua sa creasca in afara OPEC, reducand astfel cota de piata a cartelului, astfel incat Arabia Saudita a ales sa se lupte pentru piata lasand preturile sa cada.

Aceasta actiune va avea un efect important asupra productiei de petrol de sist.

Cea mai mare tinta a acestei strategii ar putea fi SUA, a carei productie de petrol de sist a crescut de la o cantitate neglijabila in urma cu sase ani la 4 milioane de barili pe zi, aproape jumatate din productia SUA si mai mult decat oricare alt membru al OPEC cu exceptia Arabiei Saudite.

In cadrul OPEC nu a exista unanimitate. „Nu e bine pentru OPEC”, a reactionat ministrul iranian al petrolului Bijan Namdar Zanganeh, intr-un interviu pentru Argus Global Markets. „Unii dintre colegii din OPEC cred ca ar trebui sa astepte sa vada care este reactia pietelor, in special in investitiile americane in sectorul de sist”. Dar este o chestiune „foarte riscanta” care ar putea avea nevoie de „ani, nu luni”, crede acesta.

Riscuri exista si pentru SUA. Kathy Jones, strateg la Charles Schwab, spune ca, desi preturile reduse la petrol vor stimula puternic consumul, care reprezinta 68% din economia americana, ar putea afecta in schimb investitiile, importante in sectorul petrolier.

Dar Dudley, de la Fed Reserve, este mai putin ingrijorat. „Chiar si dupa cresterile importante din ultimii ani, investitiile in petrol si gaze reprezinta o parte mica a PIB-ului”.

Analistii spun ca productia globala este in prezent cu circa 2 milioane de barili pe zi mai mare decat consumul si sunt putine sanse sa apara presiuni in sensul reducerii ofertei.

In schimb, apar probleme in sens invers daca Libia reuseste sa isi puna pe picioare fosta productie, Irakul isi va extinde productia din rezervele ieftine iar Iranul ajunge la un acord asupra programului nuclear.