Business report: Oficial german: Fondurile UE neutilizate de Romania si Bulgaria ar trebui redirectionate in Germania; Curtea de la Haga condamna Moscova la plata unei sume record: Efectele asupra Gazprom si Rosneft; Ce a mai ramas din fabricile romanesti de bere

Oficial german: Fondurile UE neutilizate de Romania si Bulgaria ar trebui redirectionate in Germania. Fondurile UE neutilizate de Romania si Bulgaria ar trebui redirectionate catre Germania si alte tari care se confrunta cu „imigratia saraciei”, a afirmat, intr-un interviu, ministrul Muncii din Renania de Nord-Westfalia, Guntram Schneider, precizand ca acesti bani ar fi folositi pentru integrare.”Trebuie sa folosim oportunitatile oferite de imigratie. Jumatate din imigranti sunt bine calificati. Fara medicii si personalul medical din Europa de Sud-Est multe clinici din Renania de Nord-Westfalia nu ar mai putea functiona”, a declarat, intr-un interviu acordat publicatiei Express, Guntram Schneider, ministrul Muncii in acest land. Intrebat de cealalta jumatate, care alcatuieste asa-numita „imigratie a saraciei”, oficialul german a precizat ca acestia vor continua sa vina, atat timp cat salariul minim in Romania este de 1,04 euro pe ora, potrivit digi24.ro

Curtea de la Haga condamna Moscova la plata unei sume record. Nu e vorba in context de vreo razbunare olandeza pentru doborarea unui avion de pasageri cu 300 de oameni, intre care 200 de olandezi la bord, de catre separatistii pro-rusi. Ci de procedura mai veche prin care, la ordinul Kremlinului, Rusia lui Putin a zdrobit si desfiintat concernul Yukos. Curtea Permanenta de Arbitraj de la Haga a dat dreptate fostilor actionari ai concernului petrolier rusesc Yukos, condus, pana la arestarea sa, de catre Mihail Hodorkovski, si a condamnat Rusia la plata unor daune in valoare de 50 de miliarde de dolari. Comentat mai pe sleau, a avut loc un jaf in toata regula. Beneficiarul prazii obtinute prin acest jaf, statul rus, a falimentat firma prin revendicari fiscale exagerate, imposibil de satisfacut, inainte de a o inghiti, refuzand apoi sa-i despagubeasca pe proprietarii ei de drept si de fapt. Pare sa fi fost un jaf mai spornic decat cea mai ampla talharie comisa vreodata la drumul mare, scrie Deutsche Welle.

Efectele asupra Gazprom si Rosneft dupa decizia Curtii de Arbitraj de la Haga in cazul Yukos. Suma este una record, de 20 de ori mai mare fata de ultima decizie majora de acest gen a unei curti de arbitraj. Prin intermediul creantelor fiscale umflate, Yukos, pe vremea aceea cea mai mare companie petroliera a Rusiei, a fost distrusa bucatica cu bucatica, activele sale fiind transferate unei companii controlate de stat si care era cel mai mare competitor al lui Yukos. Este vorba despre Rosfnet! Hotararea de la Haga va avea efecte dezastruoase asupra Rosneft si OAO Gazprom. Cele doua companii vor fi tinta actionarilor intrucat, aceste doua companii de stat, au fost principalii beneficiari ai activelor expropriate de la Yukos. Ambele companii au scazut cu 3% la Bursa de la Moscova, potrivit Europolitics.

Vietile si bugetele lui Gherghina, „omul-foarfece” de la guvern. In cel mai greu minister, Finantele, unde un ministru rezista, in medie, un an de zile, Gheorghe Gherghina a supravietuit 25 de ani si si-a capatat reputatia de „tata” al bugetului. Care este secretul sau? Gheorghe Gherghina a fost, pe rand, economist, director si secretar de stat in Ministerul Finantelor, incepand din 1987. Cu un intermezzo de trei ani, la Banca Nationala, biografia sa este legata de una dintre cele mai dificile, dar si controversate institutii-cheie din stat. Iar rolul sau a fost covarsitor. Bugetele Romaniei, cu bune si rele, au fost in mainile sale, timp de peste doua decenii. Multa vreme, ministerul a fost sub patronajul PSD, dar chiar si dupa ce a trecut la liberali sau pedelisti, Gherghina a revenit si a preluat bugetul, in ciuda unor diferende politice. S-a spus, de-a lungul timpului, ca este un personaj invechit, care lucreaza fara computer, cu „creionul chimic”, ca nu are viziune economica sau ca este un contabil „cu manecute”. Din toamna, va parasi ministerul, tot pentru BNR, scrie Capital.ro

Ce a mai ramas din fabricile romanesti de bere. Aproximativ 90% din vanzarile de bere la nivel national sunt generate de patru mari producatori, reprezentand grupuri internationale precum SAB Miller, Heineken, Molson Coors (Bergenbier) si URBB, la care se adauga doua nume cu actionariat autohton: Romaqua si European Food. In rest, mici producatori locali aproape ca nu mai exista. Din mai bine de 10 firme care existau in 2007, mai exista doar cativa. Astfel, Bere Alutus SA, care opera o fabrica de bere la Targu Mures, a intrat in insolventa inca din 2008 cand peste 30 de creditori, printre care si Primaria din localitate, au cerut in instanta acest lucru. In aceeasi situatie este si Bere Trei Stejari SA din Sibiu, producatorul brandului Balea, Albrau Prod SA din Onesti, aflata in dizolvare sau SC Bere Spirt Turnu Severin SA, Robema din Teleorman sau Bere Azuga SA, scrie Economica.net

Codul Fiscal, discutat „in orb”. Rescrierea Codului Fiscal este un subiect mult dezbatut de catre opinia publica, devenit fierbinte, in ultima perioada, ca urmare a gafelor repetate facute de Guvern, care mai intai a introdus in proiect o serie de cresteri de taxe, dupa care a retras initiativa de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, iar, acum, il dezbate cu oamenii de afaceri si cu specialistii din domeniu fara a-l face, insa, public. Astfel ca, in baza acestor variante ale proiectului de Cod Fiscal, la tot pasul apar stiri de genul „Cresc taxele pe apartament”, „Cresc taxele pe terenuri” etc., contribuabilii fiind pusi in situatia de a asista la toata aceasta „zvonistica” ce se contureaza ca urmare lipsei de transparenta de care autoritatile continua sa dea dovada. Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), sustine ca textul proiectului de lege se modifica in fiecare zi: „Textele proiectelor sunt destul de schimbatoare si nu se va ajunge la o forma concreta atata vreme cat initiativele sunt in discutie”, scrie Bursa.

Tabletele vor castiga razboiul cu laptopurile. Vanzarile de tablete nu le-au depasit inca pe cele de laptopuri, dar nu mai este mult pana atunci. Conform estimarilor, anul viitor numarul de PC-uri comercializate va fi mai mic decat cel al tabletelor la nivel global Tabletele au trecut deja de stadiul de „challenger” pentru PC si sunt luate in calcul de orice producator sau distribuitor. Numarul tabletelor comercializate anul acesta nu il va depasi pe cel al PC-urilor, insa acest lucru este prognozat a se intampla anul viitor. Evolutia este vizibila si pe piata din Romania, unde producatorii autohtoni nu au pierdut ocazia de a lansa tablete sub brand propriu (evident, produse in China). Iar preturile tot mai mici imping piata catre vanzari totale de un milion de unitati in acest an, adica o premiera in istoria acestei piete, scrie Capital.ro

Se schimba retete la McDonald’s Romania. Ce contin noile salate. Restaurantele din reteaua McDonald’s Romania schimba meniul de salate, din 30 iulie. Doua dintre salatele care se serveau deja isi schimba reteta, una ramane exact la afel si apare o salata noua. Salata Caesar isi pastreaza neschimbata reteta, un mix de salata, branza fasii, rosii cherry si carne chicken grill. Salatele cu reteta schimbata sunt Salata Ton si Salata Greek. Salata ton va contine un mix de salata, ceapa rossie, ton file, ardei gras, porumb dulce, castraveti proaspeti, rosii cherry, masline, ou fiert si crutoane herbs. Salata Greek va contine un mix de salata, ceapa rosie, castraveti proaspeti, rosii cherry, mpsline, branza feta si crutoane herbs. Nou aparuta in meniul McDonald’s este Salata Bistro, potrivit Economica.net