Andreas Galanakis, AmCham EU: Acordul transatlantic de comert UE-SUA ar putea duce la un declin al preturilor la energie / Produsele bazate pe organisme modificate genetic – punct dificil in negocieri

TTIP (acordul de liber schimb negociat intre UE si SUA) ar putea duce la un declin al preturilor la energie prin facilitarea comertului cu resurse energetice, spune Andreas Galanakis, Policy Director la AmCham EU, Camera de Comert Americana in UE. Galanakis a mai spus, in raspunsurile la intrebari adresate de cititorii HotNews.ro, ca IMM-urile au cel mai mult de castigat de pe urma unui acord intre SUA si UE, si a admis ca produsele bazate pe organisme modificate genetic vor fi una dintre chestiunile mai dificile in negocieri. Galanakis a vorbit si despre impactul global al TTIP, spunind ca se spera ca si alte tari sa adopte standardele incluse in TTIP pentru a avea acces la pietele UE si SUA.

Intrebari de la cititorul „falcoind”: Eu persoana fizica o sa pot aduce o mașina din state noua sau la mina a doua fără taxe ? Cumpărăturile pe Amazon.usa devin libere de vama si taxe ? Va mai exista limita la valoarea bunurilor aduse cu tine din USA când revii ?

Andreas Galanakis: Este, inca, prea devreme sa stim cum va arata acordul final, pentru a putea comenta pe asemenea chestiuni specifice. Totusi, acest acord comercial nu va aborda probleme legate de taxe, iar fiecare tabara va fi in continuare libera sa aplice politica fiscala pe care o considera cea mai potrivita in anumite conditii. Cu toate acesta, un obiectiv este sa vedem daca ne putem apropia din punct de vedere al standardelor. De exemplu, fiecare tabara, de o parte si de alta a Atlanticului, are cerinte diferite, dar la fel de severe in privinta sigurantei automobilelor. Insa o masina cumparata in SUA nu poate opera in Europa si viceversa. Daca am putea gasi o modalitate sa mentinem standardele inalte, dar sa ne asiguram ca ele sunt similare in SUA si Europa, atunci va fi redus in mod substantial costul pe care il implica fabricarea unei masini americane care sa poata circula conform standardelor din Europa si viceversa.

O chestiune pe care o cere multa lume este cresterea pragului de minimis, valoarea maxima la care un bun poate sa intre in Europa sau in SUA, inainte de aplicarea taxelor. In prezent, acest nivel este foarte scazut, iar in Europa se incadreaza intre 5-20 de euro. Aceasta inseamna ca oricarui bun care valoreaza mai mult de 20 de euro si care intra in Europa din SUA i se pot aplica taxe (vamale) ridicate si neprevazute. Un prag de minimis rezonabil, la care bunurile cu valoare limitata pot trece frontierele fara dificultatile procesarii vamale, va contribui la sprijinirea comertului, indeosebi in cazul IMM-urilor, si va ajuta consumatorii care ar dori sa cumpere de la furnizori online.

Intrebari de la cititorul „George”: 1. Ce posibilitate are Romania (ca si celelalte state membre) sa-si negocieze interesul sau specific in cadrul mandatului UE de negociere cu SUA? 2. Cum apreciaza dl. Andreas Galanakis implicarea autoritatilor romane in procesul de negociere SUA-UE? 3. Eliminarea unor bariere tarifare din UE asupra firmelor americane conduce implicit la reducerea investitiilor americane in statele UE? De ce ar mai investi in productie in UE o firma americana, daca poate foarte bine sa produca in SUA si sa vanda liber in UE?

Andreas Galanakis: Tarifele nu sunt – interesant de notat – principala bariera in comertul si investitiile transatlantice. In prezent, nivelul tarifelor la importurile UE din SUA este scazut, in medie de 4%. Cu toate acestea, eliminarea lor ar oferi un impuls pentru cresterea economice a ambelor maluri ale Atlanticului. Eliminarea tarifelor intre UE si SUA ar putea impulsiona productia afacerilor in UE cu circa 100 de miliarde de euro. Mai important este faptul ca inlaturarea lor nu ar duce la o retragere a firmelor americane din UE. Companiile americane au un angajament fata de Europa si au investit 1,9 mii de miliarde de euro, in valoare agregata, pe acest continent. Ele au un angajament fata de Europa si fata de succesul continentului.

Intrebare de la acelasi cititor „George”: O economie ca Romania (mica, cu o competitivitate extrem de scazuta) cum va fi influentata de un acord transatlantic SUA-UE?

Andreas Galanakis: Ca membru deplin al UE, Romania are ocazia sa beneficieze de pe urma tuturor acordurilor comerciale ale UE. Romania se poate exprima in Comitetul pentru Politica Comerciala al UE (TPC), care se reuneste regulat la Bruxelles pentru a discuta cu Comisia Europeana acorduri comerciale si negocieri in desfasurare. Romania are timp egal pentru a ridica probleme in aceste intalniri si pentru a-si convinge partenerii de ce trebuie sa sprijine o chestiune anume sau un anume mod de actiune.

Intrebare de la cititorul „hidraulicu”: Ce rol ar putea avea protocolul in domeniul fracking-ului (explorare&exploatare) si a altor practici din domeniul energetic ce starnesc spiritele in tari europene ca romania? Ce garantii ar putea oferi protocolul ca vor fi aparate si drepturile si interesele oamenilor din zonele precum Pungesti in fata intereselor comerciale ale marilor companii?

Andreas Galanakis: Parteneriatul transatlantic pentru comert si investitii se refera la barierele tarifare si nontarifare. El nu se va referi la mijloacele pe care tarile le pot folosi pentru a extrage resurse naturale. Aceasta este jurisdictia guvernelor alese si dreptul acestora de a aplica reglementari dupa cum considera de cuviinta. Pe de alta parte, TTIP ar putea duce la un declin al preturilor la energie, deoarece acordul ar trebui sa usureze existenta unui comert cu resurse energetice.

Intrebare de la cititorul „mircea Popa”: Am vazut ca UE, nu mai stiu care institutie anume, a zis ca ttip nu va permite o „ACTA introdusa pe usa din dos”, dar cum va putea fi prevenita, practic, o noua tentativa de a ingradi libertatile cetatenilor si de a instala o politie a internetului?

Andreas Galanakis: Nu este cazul. Nu exista nici o agenda care sa limiteze libertatile cetatenilor or vreun plan maret pentru o politie a internetului. De fapt, acest acord nu se va referi la chestiuni ce tin de protectia datelor – ele sunt examinate in cadrul unui proces diferit – ci se concentreaza pe chestiuni ce tin de fluxul de date. Acest acord se refera la comert si investitii si la intarirea in continuare a comertului UE-SUA, la crearea de noi locuri de munca si de intarire a cresterii economice.

Intrebare de la cititorul „florin”: Ce avantaje au IMM-urile la export catre SUA? Multumesc.

Andreas Galanakis:IMM-urile au cel mai mult de castigat de pe urma unui acord TTIP. Un element esential al oricarui acord comercial, fie el bilateral sau multilateral, este ca, in timp ce corporatiile mai mari se descurca in general in fata neplacerilor (si costurilor) produse de respectarea diferitelor reglementari nationale si pot face afaceri la nivel global, companiile mai mici nu pot aloca resursele necesare pentru a rezolva aceste dificultati si se abtin, pur si simplu, de la exporturi. Internetul permite companiilor mici sa depaseasca multe dificultati logistice (stabilirea unei prezente comerciale pe diverse piete etc.) ce le-ar fi anulat, in trecut, posibilitatea de a desfasura operatiuni globale. O serie de reguli comerciale simplificate ar furniza eficienta si ar intari posibilitatea consumatorilor de a alege, printr-o implicare mai mare a IMM-urilor.

Intrebare de la cititorul „Ioan Daniel”: Se v-a aproba si libera circulatie a persoanelor sau numai a marfurilor si serviciilor?

Andreas Galanakis: TTIP se refera la mult mai multe lucruri, nu doar la eliminarea tarifelor, avand in vedere ca sunt mult mai multe obstacole in calea comertului care trebuie avute in considerare. Printre acestea se numara si numeroase restrictii de reglementare si lipsa unor standarde sau cerinte birocratice comune; povara birocratica generata de procese vamale divergente; lipsa unei politici uniforme in privinta proprietatii intelectuale. Nu se acorda o atentie explicita liberei circulatii a oamenilor si a fortei de munca. Aceasta este o chestiune mai ampla pe care statele membre UE o abordeaza adesea, in relatie cu SUA, in cadrul altor institutii si organisme.

Intrebari de la cititorul „Ianos28”: 1. De ce s-au purtat negocierile in spatele usilor inchise, departe de opinia publica, in timp ce peste 600 de reprezentanti ai unor corporatii au avut acces nerestrictionat? 2. Este adevarat ca din 29 de capitole ale TTIP, numai 5 au de-a face cu comertul international? 3. In privinta celorlalte 24 de articole, cum sunt acestea diferite de o tentativa de slabi puterea guvernelor si de a creste puterea corporatiilor? 4. Cum este TTIP diferita de o tentativa de a forta introducerea de produse controversate (cum ar fi produsele alimentare create din organisme modificate genetic) pe piata europeana?

Andreas Galanakis: Si SUA, si UE au depus eforturi sustinute pentru a face ca aceste negocieri comerciale sa se desfasoare intr-o maniera cat mai deschisa si mai transparenta. Inainte de inceperea negocierilor, oficialitatile guvernamentale au cerut puncte de vedere de la societatea civila in privinta chestiunilor pe care ar trebui sa le abordeze TTIP. Au fost informari in cadrul fiecarei runde de negociere, iar negociatorii s-au implicat intens in discutii cu publicul, pe parcursul acestui proces. UE a publicat, chiar, toate documentele de sustinere pentru negocieri. Nivelul de deschidere este fara precedent si ar trebui recunoscut si salutat. Acordul TTIP este mai mult decat un acord de liber schimb. El vizeaza si obstacolele nontarifare si investitiile – multe capitole se refera la aceste domenii. E important de subliniat ca guvernele SUA si UE au insistat ca orice acord convenit sa nu limiteze sau sa reduca puterile lor de a reglementa si superviza propriile piete.

Intrebari puse de cititorul „Dorian”: 1. Teoretic, Parlamentul Romaniei va putea dinamita intregul Acord Transatlantic SUA-UE prin respingerea legii de ratificare a acestuia (obligatorie in toate parlamehtele nationale). Poate Romania sa conditioneze ratificarea acordului de ridicarea regimului vizelor pentru cetatenii romani de catre SUA? 2. Este legitima introducerea temei vizelor in discutia privind TTIP? 3. Dar este posibila discutarea unui acord comercial transatlantic inte 2 parteneri egali (SUA si UE) in conditiile in care SUA nu trateaza in mod egal TOTI cetatenii UE? Va multumesc

Andreas Galanakis: Este important ca acest acord sa fie judecat in functie de ceea ce contine si ceea ce ofera oamenilor. Acest ambitios acord comercial si de investitii va sustine un climat de afaceri si de investitii orientat spre crestere in Europa si, in schimb, va garanta ca pe ambele tarmuri ale Atlanticului comsumatorii vor avea acces la bunuri si servicii mai inovatoare, la preturi mai mici si livrate mai eficient. Intr-un moment in care situatia economica din Europa si din SUA este dificila, TTIP poate oferi un impuls suplimentar. Ar fi pacat ca acordul TTIP sa fie deturnat din alte motive, indiferent cat de valide sunt ele. Iar acestea ar stabili, de asemenea, un precedent periculos.

Intrebare pusa de cititorul „Toto”: Inteleg ca sunt avantaje de ambele parti daca se inchete TTIP. Dar care ar fi consecintele daca NU se semneaza TTIP, mai ales avand in vedere practicile din China privind contrafacerea masiva a marfurilor europene si americane?

Andreas Galanakis: Intr-adevar, incheierea cu succes a acordului TTIP ar aduce avantaje reale atat pentru Europa, cat si pentru Statele Unite. Potrivit Comisiei Europene, eliminarea tarifelor intre SUA si UE ar intari productia afacerilor cu 107 miliarde de euro in UE si cu pana la 71 miliarde de euro in SUA. Daca acordurile asupra masurilor nontarifare, precum cele legate de diferentele de reglementare si de restrictiile comerciale, sunt incluse, PIB-ul Uniunii Europene ar putea creste cu 122 miliarde de euro anual pana in 2018. Totusi, nu doar SUA si UE ar avea de castigat; venitul global ar putea creste cu aproape 100 de miliarde de euro. Ambitia UE si SUA este sa aiba un impact dincolo de economia transatlantica si sa creeze un model pentru sistemul comercial global bazat pe reguli.

Se spera ca alte tari sa adopte standardele incluse in TTIP, pentru a avea acces la pietele UE si SUA, niveland astfel terenul de joaca global. Daca nu se va ajunge la un acord, va fi ratata o ocazie de a furniza un impuls extrem de necesar pentru economiile noastre, intr-o perioada in care situatia fiscala din multe tari este dificila.

Intrebari puse de cititorul „Petran”: 2. Care sunt cerintele in SUA pentru firmele din UE care exporta alimente? Cum se face controlul acestora, ce aprobari si de unde se obtin?

Andreas Galanakis: Aceasta este o intrebare dificila pentru mine, deoarece nu sunt un expert in acest domeniu. Inteleg ca exista, in unele cazuri, tarife ridicate ce se aplica produselor agricole provenite din SUA si exportate in UE, unde ele sunt folosite adesea pentru a crea produse cu valoare adaugata care sunt, adesea, exportate inapoi in SUA. Produsele care intra in aceasta categorie ar trebui identificate si vizate in vederea unei reduceri tarifare. Atat statele europene, cat si SUA ar putea beneficia de pe urma unei abordari uniforme a evaluarii riscurilor, in cadrul reglementarilor privind produsele de protejare a recoltelor, deoarece aceasta ar oferi limpezime si incredere atat pentru operatori, cat si pentru consumatorii de pe pietele din SUA si UE. Definirea unei abordari comune de evaluare a riscurilor ar fi unul dintre principiile cele mai valoroase pentru crearea unui teren uniform in economia transatlantica.

intrebari puse de cititorul „24alex24”: 1. Având în vedere că standardele de calitate ale produselor alimentare sunt mai stricte în Uniunea Europeană, este pregătită partea americană să le modifice pe ale ei pentru armonizarea reglementărilor? Cum vede SUA rezolvarea diferendului cu UE referitor la comercializarea produselor modificate genetic? 2. Vă rog de asemenea să vă clarificați poziția. Camera de Comerț Americană în UE este o entitate de stat, subordonată guvernului american sau o organizație privată reprezentând nemijlocit punctul de vedere și interesele companiilor americane cu miză în Europa? 3. Credeți că este posibil un acord UE-SUA în condițiile în care NSA este suspectată de spionaj industrial în favoarea multinaționalelor americane?

Andreas Galanakis: SUA si UE impartasesc obiectivul comun de a asigura standarde inalte in siguranta alimentara, mentinand in acelasi timp o aprovizionare cu alimente sustenabila si la preturi accesibile. Ambele parti ale jurisdictiei atlantice au standarde de siguranta similare, dar unele diferente semnificative au, inca, intaietate.

AmCham UE vorbeste in numele companiilor americane angajate sa sustina Europa in chestiuni legate de comert, investitii si concurentialitate. Noi urmarim sa asiguram un climat de afaceri si de investitii orientat spre crestere in Europa. AmCham UE faciliteaza rezolvarea chestiunilor transatlantice care influenteaza afacerile si joaca un rol in crearea unei mai bune intelegeri a pozitiilor UE si SUA pe probleme legate de afaceri. AmCham UE nu vorbeste in numele guvernului SUA, fata de care suntem independenti. Suntem o organizatie condusa si sustinuta de membri.

Produsele bazate pe OMG-uri vor fi una dintre chestiunile mai dificile pe care trebuie sa le abordeze negociatorii. Dar aceasta nu este, insa, punctul central al acordului si ar putea fi o problema pe care ambele parti ar putea conveni sa o abordeze ulterior. In cadrul TTIP, atat SUA, cat si Europa isi vor mentine drepturile de a reglementa propriile piete.

Este limpede ca NSA nu ofera companiilor americane informatii de business care sa le intareasca nivelul de competitivitate. Discutiile pe care SUA si Europa le au in probleme de securitate nationala trebuie sa ramana separate de discutiile pe chestiuni legate de secretul comercial, intrucat problematica in cele doua domenii este foarte diferita.

Ce inseamna TTIP:

Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP) este un acord comercial pe care SUA si UE il negociaza incepand din aceasta vara si care ar putea deveni, potrivit specialistilor, cel mai mare acord regional de comert liber din istorie. El are drept scop sa inlature obstacolele comerciale in numeroase sectoare economice si sa faciliteze, astfel, vanzarea si cumpararea de bunuri si servicii intre SUA si UE, contribuind la cresterea economica si la crearea de locuri de munca. Negocierile ar putea dura intre un an si doi, potrivit estimarii specialistilor.

Negocierile se poarta pe trei paliere distincte:

1. accesul pe piata (produse industriale, produse agricole, servicii si investitii),

2. aspecte de reglementare si bariere netarifare in calea comertului (non-tariff barrieres to trade – NTBs),

3. reguli, principii si noi modalitati de cooperare care sa se adreseze provocarilor si oportunitatilor comertului global.

Cifre-cheie ale TTIP, potrivit studiului independent realizat pentru Comisia Europeana de Centrul pentru Cercetarea Politicilor Europene (Londra):

• PIB-ul Uniunii Europene ar urma sa creasca cu 68-119 miliarde de euro
• PIB-ul SUA ar urma sa creasca cu 50-95 miliarde de euro
• daca initiativa comerciala va fi mai restransa, limitandu-se la liberalizarea tarifelor, efectele asupra cresterii economice s-ar reduce la +24 miliarde euro in cazul UE si +9 miliarde euro in cazul SUA
• impactul asupra celorlalte economii va fi unul pozitiv si se va ridica, in cel mai optimist scenariu, la circa 99 miliarde de euro.
• 80% dintre beneficiile TTIP ar proveni din reducerea costurilor impuse de birocratie si reglementarile in vigoare si din liberalizarea comertului in domeniul serviciilor si al achizitiilor publice.

• Vezi aici intrebarile adresate de cititori