Laura Florea, reprezentant al sectorului de lobby: Prin legea Nita, doar 10% dintre lobby-isti vor fi reglementati. Restul de 90% vor continua nestingheriti activitatile pe care le desfasoara, in mod netransparent
Profesionistii din industria consultantei si lobby-ului critica proiectul de lege pentru reglementarea lobby-ului, proiect initiat de Constantin Nita in 2010 si revenit in dezbaterea Parlamentului in regim de urgenta. „In masura in care se adevereste informatia, suntem extrem de dezamagiti de aceasta decizie politica de a aproba o lege a lobbyului, intr-o forma care deplaseaza Romania in directia opusa in care se misca Comisia Europeana si OECD, la care noi aspiram”, a declarat pentru HotNews.ro Laura Florea, presedintele Asociatiei Registrul Roman de Lobby.
- Reamintim ca proiectul de lege pentru reglementarea activitatilor de lobby a revenit in dezbaterea parlamentara luni, odata cu introducerea netransparenta pe ordinea de zi a sedintei Comisiei Juridice. Comisia a dat luni noapte aviz favorabil, iar proiectul va intra in plen marti pentru votul final. Vezi aici mai multe amanunte despre proiectul de lege
Bogdan Ciuca, presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, a declarat pentru Agerpres ca „trebuia sa reglementam aceasta activitate de lobby tocmai pentru a delimita in mod foarte clar aceasta activitate de reprezentare profesionista de o incercare cumva mascata de a realiza trafic de influenta. .. Ba mai mult, se fac precizari clare si suplimentare, ca orice asemenea incercare din partea unui profesionist in lobby este sanctionata si interzisa – sa promita sau sa dea ceva unui functionar public pentru a obtine beneficii in dreptul lui sau al clientului sau”.
Ciuca a adaugat ca nu vor avea dreptul sa faca lobby persoanele care au cazier, cele fara studii superioare sau fara discernamant, demnitarii, pe perioada cat detin functia publica.
„Am introdus niste de transparentizare maxima, contractul de lobby sa fie publicat intr-un registru tinut de Consiliul National al Profesionistilor in lobby, in asa fel incat orice persoana fizica sau juridica, orice institutie a statului sa poata verifica daca, intr-adevar, domnul X este un lobby-st si are un contract transparent si spune la toata lumea pe cine reprezinta. Spre exemplu, pe siderurgisti sau pe mesterii olari in relatia cu Comisia de cultura de la Camera Deputatilor pentru a striga profesionist drepturile acestora. Daca nu vrei sa publici contractul inseamna ca ai ceva de ascuns, iar daca ai ceva de ascuns, da-mi voie sa am rezerve sa te sprijin printr-un statut pe care ti-l da legea”, a mai spus Ciuca.
El a spus ca la ora actuala activitatea de lobby figureaza in Codul ocupational, insa pentru a nu se ascunde sub aceasta umbrela si un posibil trafic de influenta, s-a stabilit foarte clar ceea ce inseamna lobby, ceea ce-i este interzis lobbyst-ului, ce obligatii are acesta din punct de vedere al transparentei
Ciuca a mai spus ca in aceasta lege se specifica expres ca nu se interzice si nu se ingradeste accesul oricarei persoane fizice sau juridice sa se reprezinte pe sine in relatia cu autoritatile publice. „Nu ingradeste cu nimic posibilitatea ca un sindicat, organizatie profesionala, confesionala, un simplu cetatean, sau o societate comerciala, sau orice persoana juridica sa se reprezinte direct, are dreptul constitutional de a se reprezenta. Noi punem aici problema simpla a unui profesionist la care eu, care sunt un foarte bun mestesugar, ma duc sa-l rog sa-mi reprezinte drepturile intr-un limbaj pe care sa-l inteleaga administratia locala, eu nu ma pricep”, a sustinut Bogdan Ciuca.
Pe de alta parte, Laura Florea a acuzat ca „prin legea Nita, doar 10% dintre lobby-isti vor fi reglementati si vor avea obligativitatea de a-si declara atat interesele, cat si contractele, si ma refer aici la firmele de consultanta, care deruleaza aceasta activitate pe baza unor contracte. Restul de 90% (asociatii de afaceri, societati comerciale, patronate, sindicate, ong-uri, avocati) vor continua nestingheriti activitatile pe care le desfasoara, in mod netransparent. Proiectul de lege a lobby-ului defineste lobby-ului ca fiind acea activitate de influentare desfasurata <>”.
Presedintele Asociatiei Registru Roman de Lobby a mai spus ca acelasi tip de legislatie a fost aprobat in Polonia si Ungaria, dar legile s-au dovedit nefunctionale si sunt in curs de modificare. „In schimb, la Bruxelles, in Registrul Comun de Transparenta al Comisiei Europene si al Parlamentului European, toti cei care exercita activitati de influentare a politicilor publice europene, trebuie sa isi declare interesele, fara a se face distinctia intre cei care fac lobby direct sau prin firme de consultanta”, a declarat Laura Florea.
„Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat in luna august aceeasi comisie juridica a organizat o dezbatere larga, ale carei concluzii au fost ca o eventuala reglementare a lobby-ului ar trebui cel mult sa creeze cadrul propice autoreglementarii, asa cum se intampla la Bruxelles”, a mai spus reprezentanta industriei de profil.
Despre ARRL
Asociatia Registrul Roman de Lobby (ARRL) a fost infiintata in iunie 2010 si are in prezent 11 membri, societati de consultanta in domeniul afacerilor publice si comunicare institutionala si ONG-uri. ARRL a elaborat si adoptat Codul de etica si sustine Registrul de Transparenta, registru public, deschis tuturor celor care desfasoara activitati de lobby, inspirat dupa cel constituit la Comisia Europeana si Parlamentul European. O comisia etica independenta si condusa de membri ai societatii civile asigura respectarea codului de etica.