VIDEO Care sunt principalele amenintari la adresa speciei umane

Care sunt cele mai mari amenintari globale la adresa umanitatii? Este specia umana pe cale sa dispara neasteptat? O echipa internationala de oameni de stiinta, matematicieni si filosofi din cadrul Institutului pentru Viitorul Umanitatii al Universitatii Oxford investigheaza cele mai mari pericole cu care se confrunta specia umana, relateaza BBC News.

Acestia au publicat o lucrare de cercetare, „Preventia riscurilor existentiale ca prioritate globala”, in care analizeaza amenintarile ce ar putea duce la extinctia speciei umane.

Nick Bostrom, directorul de origine suedeza al institutului si semnatarul lucrarii introductive, afirma ca miza nu ar putea fi mai mare de atat si ca, daca gresim, acest secol ar putea fi ultimul secol pentru omenire.

Cercetatorii au concluzionat, in urma studiilor, ca desi pandemiile si dezastrele naturale ar putea cauza pierderi catastrofale de vieti omenesti, cel mai probabil umanitatea ar supravietui unui astfel de test.

Omul, ca specie, a reusit sa depaseasca mii de ani de boli, foamete, inundatii, pradatori, persecutii, cutremure si schimbari de mediu, astfel sansele raman in favoarea noastra, sustine dr. Bostrom.

Directorul institului mai considera ca, in interval de un secol, riscul de extinctie a speciei umane ca rezultat al impactului cu asteroizi sau al eruptiilor unor super-vulcani este „extrem de mic”.

Bostrom indica faptul ca nici pierderile fara precedent de vieti omenesti provocate in secolul al XX-lea, in cele doua razboaie mondiale, si nici epidemia de gripa spaniola nu au reusit sa stopeze trendul ascendent al populatiei umane la nivel mondial.

Un razboi nuclear ar provoca distrugeri la nivel extins, insa ar supravietui suficient de multe persoane pentru a permite continuitatea speciei umane, sustin specialistii.

Dr. Bostrom crede insa ca am intrat intr-un nou tip de era tehnologica ce ar putea ameninta viitorul umanitatii la un nivel fara precedent. Acestea sunt „amenintari pentru care nu avem niciun istoric”, niciun termen de comparatie.

Lipsa de control

Avansul tehnologiei a depasit capacitatea noastra de a controla consecintele pe care acesta le-ar putea avea. Directorul Future of Humanity Institute aseamana avansul tehnologic din zilele noastre cu o arma periculoasa in mana unui copil.

Experimentele in domenii precum biologia sintetica, nanotehnologia si inteligenta artificiala se lanseaza in teritorii imprevizibile si cu urmari de nedorit.

Biologia sintetica, la intersectia dintre biologie si inginerie, promite mari beneficii medicale, insa dr. Bostrom este preocupat de consecintele neprevazute ale manipularii limitelor biologiei umane.

Nanotehnologia ar putea deveni, de asemenea, extrem de distructiva daca rezultatele cercetarii in acest domeniu sunt utilizate pentru razboi, argumenteaza cercetatorul. El considera ca guvernele viitoare vor avea dificultati in a controla si a restrictiona abuzurile in aceasta zona.

Exista, de asemenea, temeri cu privire la modul in care inteligenta artificiala interactioneaza cu lumea exterioara. Astfel, computerul ce functioneaza pe baza „inteligentei” ar putea fi un instrument puternic si util in domenii precum industria, medicina, agricultura sau gestionarea economiei. Totodata, o astfel de „masina” ar fi total indiferenta la orice daune accidentale, sustine Nick Bostrom.

Consecinte nedorite

Sean O’Heigeartaigh, genetician in cadrul institutului, a facut o analogie cu algoritmi utilizati la tranzactionarea automata pe piata de valori. Aceste succesiuni de operatii matematice pot avea consecinte directe si distructive pentru economii si oameni reali.

Astfel de sisteme computerizate pot „manipula lumea reala”, sustine dr. O’Heigeartaigh, care a studiat evolutia moleculara la Trinity College Dublin.

In ceea ce priveste riscurile de natura biologica, O’Heigeartaigh isi face griji cu privire la bunele intentii prost indrumate, referindu-se la experimentele ce implica modificari genetice – demontarea si reconstructia structurilor genetice.

„Este foarte putin probabil ca cineva ar vrea sa faca ceva daunator”, spune cercetatorul. „Dar exista intotdeauna riscul unei secvente neintentionate de evenimente sau ca ceva sa devina daunator odata transferat intr-un alt mediu. (…) Dezvoltam lucruri care ar putea merge prost intr-un mod serios”, spune Sean O’Heigeartaigh.

„Cu orice noua tehnologie puternica trebuie sa ne gandim foarte atent la ceea ce stim – dar ar putea fi mai important sa clarificam care sunt aspectele fata de care nu stim prea multe”, adauga cercetatorul.

Reactii in lant

Grupul de specialisti a adus in discutie si computerele care pot sa creeze generatii de computere din ce in ce mai puternice. Cercetatorul Daniel Dewey vorbeste despre o „explozie a inteligentei (artificiale – n.red.)”, in cazul in care accelerarea puterii computerelor devine mai putin previzibila si implicit mai putin controlabila.

„Inteligenta artificiala este una dintre tehnologiile care pun din ce in ce mai multa putere in pachete din ce in ce mai mici”, explica Dewey.

Daniel Dewey este un expert american in super-inteligenta artificiala si a lucrat anterior la Google.

Cercetatorul considera ca, impreuna cu biotehnologia si nanotehnologia, „poti face lucruri cu aceste tehnologii, efecte tipice de tipul reactiilor in lant, astfel incat, incepand cu foarte putine resurse, ai putea sa initiezi proiecte care ar putea afecta intreaga lume”.

Proiectul „Viitorul Umanitatii” dezvoltat de Oxford este parte a unei tendinte de a concetra cercetarea pe astfel de probleme importante. Institutul a fost lansat de catre Oxford Martin School, care reuneste academicieni din intreaga lume si din diferite domenii cu scopul de a aborda cele mai „presante provocari globale”.

Universitatea Cambridge si-a manifestat, de asemenea, ambitia de a investiga astfel de amenintari la adresa umanitatii.

Lord Rees, astronom regal si fost presedintele al Societatii Regale, sustine planurile de infiintare a unui Centru pentru Studiul Riscurilor Existentiale, scrie BBC. „Acesta este primul secol din istoria lumii cand cea mai mare amenintare vine din partea umanitatii”, sustine Lord Rees.

Lord Rees subliniaza ca exista si preocupari legate de biologia sintetica. „Cu fiecare noua tehnologie exista parti bune, dar exista, de asemenea, riscuri”, spune cercetatorul sugerand ca din crearea de noi organisme pentru agricultura si medicina ar putea rezulta efecte secundare ecologice neprevazute.

Lord Rees lanseaza un semnal de alarma si cu privire la fragilitatea sociala si lipsa de rezistenta intr-o societate dependenta de tehnologie.”Este o chestiune de nivel. Suntem intr-o lume mult mai inter-conectata, se calatoreste mai mult, stirile si zvonurile se raspandesc la viteza luminii. Prin urmare, consecintele unor erori sau terori sunt mai mari decat in trecut”, spune Rees.

Lord Rees, filosoful Huw Pret si economistul Sir Partha Dasgupta, de la Cambridge, si fondatorul Skype Jaan Tallinn vor ca Centrul pentru Studiul Riscurilor Existentiale, aflat inca in faza de proiect, sa evalueze astfel de amenintari.

Dr. Bostrom spune ca exista o diferenta reala intre viteza avansului tehnologic si masura in care intelegem implicatiile sale. „Suntem la nivel de copii in ceea ce priveste responsabilitate morala, insa la unul de adulti cand vine vorba de capacitatea tehnologica”, spune cercetatorul.

Bostrom sustine ca importanta riscurilor existentiale „nu apare pe radarul umanitatii”, insa schimbarea vine, chiar daca noi suntem sau nu pregatiti pentru ea.

„Exista un blocaj in istoria omenirii. Conditia umana se va schimba. Exista posibilitatea sa disparem intr-o catastrofa sau sa ne transformam asumand mai mult control asupra biologiei noastre. Nu este science fiction, doctrina religioasa sau o conversatie tarzie intr-un bar”, afirma Bostrom.