Subiectele zilei: Fronturile razboiului PSD-PNL; Cum platesc locuitorii sectorului 3 cinci miliarde de lei vechi pe luna, fara sa stie; Falsul razboi pe fondurile europene. Cat a pierdut si ce a castigat in realitate Romania la Bruxelles

Fronturile razboiului PSD-PNL. Neintelegerile din cadrul USL se accentueaza de la o zi la alta si se manifesta pe toate palierele Puterii: in Guvern, in Parlament si pe plan local. Unul dintre fronturile de lupta este chiar in interiorul Executivului. Recent, vicepremierul Liviu Dragnea (PSD) l-a avertizat pe ministrul liberal al Finantelor, Daniel Chitoiu, ca ar putea sa piarda Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Potrivit lui Dragnea, daca ANAF nu prezinta un plan de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, „s-ar putea sa se ia decizia de a se infiinta o structura specializata la nivelul premierului”. Disputa pe subordonarea ANAF se adauga altor controverse existente la nivelui Executivului. Liberalii sunt nemultumiti de faptul ca premierul nu a rezolvat, nici pana acum, problema legata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), noteaza Adevarul.

Cum platesc locuitorii sectorului 3 cinci miliarde de lei vechi pe luna, fara sa stie. Fiecare locuitor al sectorului condus de Robert Negoita plateste un leu pe luna sub forma de taxa. Potrivit fostului prefect aL Capitalei, Mihai Atanasoaei, cei care locuiesc in Sectorul 3 platesc nu mai putin de cinci miliarde de lei vechi fara sa stie sau sa fie macar consultati. Robert Negoita are planuri mari pentru sector. Pana acum nu a reusit sa isi tana promisiunile facute in campania elctorala Lla initiativa lui Robert Negoita s-a aprobat in Consiliul Local al Sectorului 3 asocierea Sectorului 3 cu alte patru localitati din Ilfov in Asociatia de dezvoltare intercomunitara Bucuresti 2020: Pantelimon, Cernica, Glina, Popesti-Leordeni, scrie EVZ.

Schimbare radicala pe harta Romaniei: care va fi capitala de care vei apartine. Orasele care raman in disputa. Daca in privinta regionalizarii toata lumea se declara de acord, spiritele se incing cand vine vorba de stabilirea capitalelor de regiuni. Cum in schitele noii legi se vorbeste de aceleasi opt regiuni, dar de alte centre administrative, primarii au inceput deja sa-si faca reclama pentru a convinge ca orasele lor trebuie sa fie cele alese. Situatia pare transata in cazul Bucurestiului, Clujului, Craiovei si Timisoarei, care in toate variantele vehiculate pana acum vor fi centrele regiunilor Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Vest si Vest. Batalia in Regiunea Centru se da intre Brasov si Alba Iulia, pentru Nord-Est sunt luate in calcul Piatra Neamt si Iasi, in Sud Calarasi si Ploiesti, iar in Sud-Est Constanta si Braila, informeaza Gandul.

Kelemen Hunor: Ponta este corect, deschis si receptiv cu maghiarii. Kelemen Hunor, 44 de ani, ales presedinte al UDMR acum doi ani, crede ca Titus Corlatean, ministrul roman de Externe, si omologul sau ungar, Janos Martony, puteau rezolva scandalul steagurilor Tinutului Secuiesc in tacere. Sefii celor doua diplomatii ar putea, de asemenea, negocia inclusiv principala revendicare a UDMR, autonomia Tinutului Secuiesc, crede Kelemen Hunor, cu atat mai mult cu cat Constitutia Ungariei precizeaza ca guvernele de la Budapesta trebuie sa sustina aspiratiile si proiectele comunitatilor maghiare care nu traiesc in Ungaria. Presedintele UDMR socoteste ca in interiorul arcului guvernamental Crin Antonescu si Dan Voiculescu sunt promotorii curentului nationalist, in schimb Victor Ponta este „foarte corect, deschis, receptiv”, „empatic” si „responsabil”. Interviul integral in Romania Libera.

Sursa „Medicul de Garda”: „Cand vreun prim-ministru sau ministru a incercat sa schimbe lucrurile spagile au fost imense”. „Evenimentul Zilei” continua seria dezvaluirilor facute de sursa „Medicul de Garda” in legatura cu neregulile din sistemul de sanatate. EVZ: Cum s-ar putea rupe lantul acesta dintre producatori si distribuitori care aduce practic o gaura in sistem de sute de milioane de euro? „Medicul de Garda”: Deja au aparut pe piata cativa jucatori care spre diferenta de distribuitorii traditionali nu vor nici bani de la stat, nici discounturi si care cer doar 3%, nu 8%. Asta inseamna ca in realitate, costurile de operare sunt undeva chiar mai mici de 3%. Pentru prtima data avem o asemenea dovada, in toata ecuatia asta, la prima vedere pare ca se salveaza cam 6%. Continuarea in EVZ.

Ion Vianu: „Cautam un tata criminal caruia vrem sa ii smulgem organele virilitatii considerand ca ne violeaza”. Ion Vianu pune un diagnostic dur Romaniei de azi. Acesta nu este un simplu dialog, acesta este un manifest pentru normalitate. Am fost la Ion Vianu acasa, casa in care a trait si tatal sau, criticul literar Tudor Vianu, dupa cum anunta la intrare, fara emfaza, si o placa memoriala. Vianu-fiul, medic psihiatru, actual scriitor si viitor octogenar are ceva special in privire, o anumita seninatate pe care cei care au locuit toate deceniile din urma in Romania au pierdut-o definitiv. Poate si pentru ca s-a crutat pe sine de ultimul deceniu de viata al regimului ceausist, emigrand in Elvetia in 1977. Am fost, deci, la Ion Vianu acasa, ne-am intersectat replicile, fara patima din cartile lui Dostoievski, iar la despartire am dat sa deschidem usa apasand pe clanta inspre dreapta, cum se face. „Gresit!”, ne-a spus, „mi-au montat-o invers, caci lacatusii romani nu au prejudecati”. Interviul integral in Adevarul.

Falsul razboi pe fondurile europene. Cat a pierdut si ce a castigat in realitate Romania la Bruxelles. Ultimele luni de negocieri au adus Romaniei, la Consiliul European de vineri de la Bruxelles, fonduri comunitare pentru urmatorii sapte ani de 39,88 miliarde de euro. Doar pe hartie. Contrele publice, la nici cateva minute dupa decizie, intre premierul Victor Ponta care acuza ca „nu s-a obtinut nimic in plus” si presedintele Traian Basescu, cel care a anuntat „victoria”, sunt insa false probleme date fiind rata de absorbitie dezastruoasa a banilor europeni de pana acum si riscul suspendarii platilor in mai multe programe in acest an. Inclusiv amanarea unui nou acord cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana poate diminua suficient de mult sumele care ar urma sa ajunga in Romania via Bruxelles. Ultimul cuvant in privinta banilor europeni din urmatorii ani il va avea Parlamentul European. Caci, dincolo de razboiul pe sumele finale convenite la Bruxelles, daca isi pastreaza acelasi ritm de absorbtie ca si in primii sase ani dupa aderare, guvernul risca sa nu vada mai mult de 5 miliarde de euro, pe langa platile directe, din cele 40, in sapte ani, scrie Gandul.