Cum a ajuns "stampila" Voiculescu-Intact pe ordonanta care schimba audiovizualul romanesc

Ordonanta de urgenta pentru schimbarea Legii Audiovizualului, adoptata saptamana aceasta de Guvernul Ponta, sprijina televiziunile in relatia cu operatorii de cablu si satelit, dar si in relatia cu agentiile de publicitate si le ofera protectie suplimentara in fata CNA. A spus-o, miercuri, si presedintele CNA Rasvan Popescu: „Ordonanta e in favoarea media”. Daca toate posturile TV sunt favorizate, care sunt motivele pentru care Antenele anume sunt aratate de cablisti, de membri CNA si, neasumat, chiar de unii publicitari drept sursa proiectului de ordonanta? Indiciile se regasesc, in opinia lor, in prevederile noi legate de relatia cu operatorii de cablu si asemanarea lor cu cereri mai vechi ale Antenelor, formulate chiar si in scris, in prevederile legate de concentrarea economica si in istoricul raporturilor Intact-CNA.

Guvernul a adoptat ordonanta de urgenta de modificare a Legii audiovizualului in sedinta de marti, 27 septembrie. Documentul nu fusese facut public, nu fusese trimis la partile interesate, nu fusese dezbatut public. Si aceasta, desi publicitarii, CNA, cablistii, alte foruri cerusera insistent o discutie publica, dupa ce o versiune anterioara a documentului, neasumata oficial, a circulat in piata.

Miercuri, in lipsa oricarei comunicari detaliate pe tema ordonantei, premierul Victor Ponta a comentat ca in aceeasi zi unii membri CNA au „citit pe surse” si au „protestat pe surse”, el afirmand ca din ordonanta vor fi scoase toate referirile la CNA. In singura mentiune oficiala legata de continutul ordonantei, aflata pe site-ul guvernului, exista referiri la CNA

Nicio autoritate guvernamentala nu si-a asumat paternitatea documentului pana marti, 27 noiembrie, cand purtatorul de cuvant al guvernului a spus ca initiatorul proiectului a fost Ministerul Comunicatiilor.

Afirmatii ca trustul Intact s-ar afla in spatele proiectului au circulat de la inceputul lunii. De atunci, Antenele nu au avut nicio pozitie pe aceasta tema, asa cum – impreuna cu celelalte posturi de televiziune – au evitat sa comenteze pe marginea continutului ordonantei.

Care sunt indiciile invocate de cei care spun ca trustul Intact si televiziunile sale se afla in spatele ordonantei

1. PREVEDERILE REFERITOARE LA RELATIA TELEVIZIUNI-CABLISTI

Unul dintre primii care au facut trimitere la interesele Antena Group si Antena 3 a fost Radu Petric, seful Asociatiei de Comunicatii prin Cablu – ce reprezinta interesele operatorilor de cablu, implicit si pe cele ale RCS&RDS, companie cu care Intact este in conflict de multa vreme.

Acum doua saptamani, cand in piata circula o prima versiune a proiectului de ordonanta, Radu Petric se exprima, pentru HotNews.ro, extrem de critic la adresa Intact. El arata atunci ca:

„se face o discriminare intre cablu si platformele de satelit” (in cazul principiului must-carry – n.red.) in conditiile in care „o platforma de satelit (Digi – n.red.) si grupul Intact sunt in razboii pentru ca grupul Intact pretinde bani pentru ceea ce in mod direct si conform legii ofera gratuit pe cablu”

Ordinea de departajare in must-carry „este ordinea audientelor”, iar cablistilor li se „parea corect ca acest criteriu al audientelor sa nu fie folosit, ci sa fie folosit un criteriu calitativ (….) Odata ce inceteaza distributia in peste un milion de locuinte (cazul Antenelor cand au iesit de pe platforma Digi – n.red), iar acest lucru nu se vede in audienta, pentru mine (…) inseamna ca ceva nu functioneaza (…) E clar ca masuratoarea de audienta este incorecta”

Acelasi Radu Petric isi relua acuzatiile la adresa Intact pe 27 noiembrie, dupa adoptarea ordonantei:

„Sunt lucruri aiuritoare. Un cablist este obligat ca in 15 zile sa modifice grilele, dar noi trebuie sa notificam CNA in acest sens, iar CNA are la dispozitie 30 de zile. Se fac diferentieri redundante intre cablu si satelit doar pentru ca Intact are diferend cu RCS”

Pe 28 noiembrie, cinci dintre cei 11 membri CNA au acuzat „amputarea” forului audiovizual prin ordonanta de urgenta, invocand la randul lor interesele Antenelor. „Pe aceasta ordonanta scrie Intact”, a spus Ioan Onisei, unul dintre cei cinci.

Care sunt argumentele lor? Narcisa Iorga, membru CNA, la conferinta de miercuri, 28 noiembrie: „Am in fata o propunere venita din partea Antena Group in data de 30 ianuarie 2012, cand CNA se afla in dezbatere publica cu o decizie privind conditiile de eliberare si modificare a avizului de retransmisie. Antena Group a facut o serie de propuneri, nu toate au fost considerate ca fiind necesare sa fie incluse in aceasta decizie. Si veti vedea ca toate aceste propuneri neincluse in decizia pe care a adoptat-o CNA se regasesc in ordonanta de urgenta emisa ieri de Guvernul Romaniei.”

Documentul invocat de Narcisa Iorga reprezinta o serie de propuneri facute de Antena Group si semnate de directorul general de atunci al grupului, Adrian Nanulescu, pe tema respectivului proiect de Decizie. Ce propunea atunci Intact, intre altele:

O corelare intre art. 74 (referitor la avizul pe care CNA trebuie sa-l dea cablistilor pentru retransmisia de servicii de programe) si art. 82 din Legea audiovizualului (referitor la principiul must-carry, referitor la retransmisia programelor libere la retransmisie, fara conditionari tehnice sau financiare, in functie de ordinea audientelor) – Propunerea de atunci figureaza in ordonanta, prin modificarile aduse la art. 74 al Legii.

ca in Decizia CNA sa se mentioneze ca „Potrivit dispozitiilor art. 82 alin (1) din Legea audiovizualului, lista must carry este aplicabila retelelor de comunicatii electronice constituite din cablu coaxial si/sau fibra optica” – Propunerea de atunci figureaza in ordonanta prin schimbarile aduse articolului referitor la „must carry”, unde se mentioneaza suplimentar ca principiul nu este aplicabil pentru retransmisia prin satelit.

„Toate posturile must carry sa beneficieze de aceiasi parametri de receptie” – Propunerea de atunci figureaza in ordonanta printr-un nou articol, 82-1, ce se refera la toate programele retransmise de operatori.

2. DECIZIILE CNA CONTESTATE IN INSTANTA

Cei cinci membri CNA care au iesit, miercuri, in conferinta de presa au facut trimitere la istoricul disputelor dinte acest for si Antene, in special Antena 3, ca urmare a sanctiunilor decise de Consiliu. Ei au invocat acest istoric pentru a sublinia cat de grava este prevederea ca deciziile CNA, contestate in instanta, pot fi aplicate doar dupa o decizie finala a instantei, nu imediat dupa pronuntare.

Antena 1 si Antena 3 se numara printre posturile cu cele mai multe sau severe sanctiuni inregistrate in ultimii ani, ce au mers inclusiv la obligatia de a transmite timp de 10 minute, la ora de maxima audienta, doar textul sanctiunilor. Consiliul a fost atacat, in ultimul an, in mod constant de Antena 3, care a acuzat, chiar, ca Basescu, prin oamenii sai din CNA, ar urmari inchiderea postului prin amenzi succesive.

Membrii CNA care au luat miercuri pozitie pe tema ordonantei au aratat ca 93% dintre litigiile dintre CNA si televiziuni/cablisti ca urmare a sanctiunilor CNA, in perioada 2005-2012, au fost castigate de Consiliu, dar:

Gelu Trandafir, membru CNA – „Antena 1, in iunie 2010, a primit o sanctiune prin care era obligata sa difuzeze 10 minute doar textul sanctiunii CNA. Am fost dati in judecata, CNA a obtinut castig de cauza in februarie 2012, aproape la 2 ani de la acea sanctiune. Ganditi-va ce-ar fi insemnat ca sanctiunea CNA sa fie aplicata doi ani mai tarziu.”

Potrivit statisticilor CNA, in perioada 2005-2012, una din sapte reclamatii in instanta contra sanctiunilor CNA a fost facuta de Antene. Posturile Intact figureaza ca reclamant in 54 de litigii, fiind depasite – de departe – doar de OTV (peste 110 litigii). Comparativ, in acelasi interval, Realitatea TV a inregistrat 33 de litigii, iar TVR – 26.

3. PROBLEMA CONCENTRARII ECONOMICE

Noua ordonanta exclude posturile generaliste din randul „serviciilor de programe cu pondere semnificativa in formarea opiniei publice”, printre care posturile generaliste figueaza in forma de pana acum a legii. Singurele care raman a fi luate in calcul in acest sens fiind „serviciile de programe de stiri, de analize si dezbatere pe teme politice si/sau economice e actualitate”. Ce inseamna acest lucru?

In forma de pana acum a legii, art. 44 stipuleaza, la alin. (1), ca „Pentru a proteja pluralismul de opinii şi diversitatea culturală, concentrarea proprietăţii şi extinderea cotei de audienţă în domeniul audiovizualului sunt limitate la dimensiuni care să asigure eficienţa economică, dar care să nu genereze apariţia de poziţii preponderente în formarea opiniei publice.”

Acelasi articol arata ca o persoana fizica sau juridica detine o pozitie preponderenta in formarea opiniei publice „in cazul in care cota de audienta ponderata a serviciilor de programe ce ii sunt atribuite depaseste 30% din piata semnificativa„.

In ultimul an, trustul Intact s-a mandrit in presa si la agentiile de publicitate ca prin cele 4 televiziuni pe care le controleaza cota sa de piata a depasit-o pe cea a rivalului Pro TV – care ramane in general postul cu cea mai mare audienta pe cont propriu. Daca pragul de 30% din piata – luat in considerare pentru pozitia preponderenta in formarea opiniei publice si pentru concentrarea proprietatii – este inca departe pentru grupurile media romanesti, este relevant faptul ca „Antenele” sunt singurul grup major de media care reunesta si televiziune generalista (Antena 1), si televiziune de stiri (Antena 3), ambele cu audiente semnificative. Prin inlaturarea posturilor generaliste din lista mentionata de lege, Antena 1 este separata de Antena 3, deci orice eventual risc de a ajunge intr-o pozitie dominanta, pe viitor, nu mai reprezinta o problema.