Cinci membri CNA acuza blocajul din forul audiovizual pe seama mai multor "campanii" Antena 3 impotriva unor judecatori CCR, magistrati CSM, ICR si presedintelui: "CNA risca sa devina garant al intereselor Antena 3"

Cinci membri ai Consiliului National al Audiovizualului au transmis, joi, HotNews.ro o „opinie separata fata de atitudinea CNA cu privire la nesanctionarea unor abateri grave de la legislatia audiovizualului inregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de catre Antena 3”. Cei cinci – Ioan Onisei, Narcisa Iorga, Gelu Trandafir, Mircea Valeriu Deaca si Valentin Alexandru Jucan – arata in pozitia lor ca dezbaterile din cadrul CNA pe tema acelor „campanii” au relevat „incalcari de la legislatia audiovizualului”, dar CNA nu a aplicat amenzi deoarece pentru propunerile de sanctionare nu s-au strans decat cinci voturi din cele minim sase necesare pentru a fi adoptate decizii.

UPDATE Rasvan Popescu, presedintele CNA, spune ca punctul de vedere exprimat, printr-un comunicat de presa, de catre Narcisa Iorga, Ioan Onisei, Gelu Trandafir, Valentin Jucan si Mircea Deaca este „un punct de vedere minoritar in CNA”, relateaza Mediafax. Punctul sau de vedere este impartasit printre altii si de Cristina Trepcea sau Mihai Malaimare.

„CNA este un for democratic care decide conform Legii audiovizualului cu minimum sase voturi. Toate cazurile invocate au fost analizate in cadrul mai multor sedinte, s-au audiat partile implicate, parereile membrilor au fost impartite astfel incat in aceste trei situatii din zecile analizate, propunerile de sanctionare nu au intrunit numarul legal de voturi. Sigur ca orice membru al Consiliului are dreptul sa faca opinie separata, dar aceasta nu-i da dreptul sa acuze colegi care au avut alta parere”, afirma Rasvan Popescu.

O parere similara are si Cristina Trepcea, membru al CNA: „Sunt extraordinar de trista ca unii dintre colegii mei au facut acest gest (trimiterea comunicatului, n.red.) cu un astfel de continut. Nu este vorba despre o opinie separata, ci de un gest politic clar si evident. Este un gest care politizeaza actiunea noastra si nu are nici cea mai mica intentie – desi este declarata – sa depolitizeze (…) Probabil au si ei probleme, sunt poate obositi sau poate sunt dezamagiti ca nu vor mai fi in CNA in scurt timp si dupa ei potopul. Probabil ca sunt motive care ii fac sa spuna astfel de lucruri. Dar sa spui asta public, sa interpretezi lucrurile in felul acesta face mult mai rau CNA decat ceea ce ei pretind ca este rau”.

Mihai Malaimare, un alt membru al CNA, spune ca nu se raliaza deloc punctului de vedere exprimat, in comunicat, de Narcisa Iorga, Ioan Onisei, Gelu Trandafir, Valentin Jucan si Mircea Deaca.

„CNA are mult mai multe lucruri de spus decat sa isi justifice un vot sau altul si sa arunce vina pe altii spunand ca exista in interior oameni imaculati si oameni maculati. Sunt impotriva acestui punct de vedere. Eu sunt pentru un punct de vedere semnat de toti, eu sunt pentru votul care decide si incerc sa inteleg lucrurile chiar daca nu pot fi de acord cu ele. Nu pot admite ca unii isi aroga valorile si ii neaga pe ceilalti. Nu pentru asta am fost trimisi in CNA, conchide Mihai Malaimare.

In comunicatul de joi, cei cinci isi exprima „temerea ca CNA este pe cale sa devina un simplu asistent la degradarea spatiului audiovizual, tocmai prin nesanctionarea la timp si proportional cu gravitatea faptelor si a consecintelor acestora asupra publicului. Noi, membrii CNA semnatari ai acestei opinii separate, consideram ca prin atitudinea sa pasiva, prin lipsa de decizie in cazurile de abatere grava de la lege, CNA risca sa-si piarda statutul de garant al interesului public si sa devina garant al intereselor Antenei 3.”

Componenta actuala a CNA:

Rasvan Popescu – nominalizat de Senat la propunerea PNL (validat recent pentru un nou mandat, la propunerea grupului parlamentar PSD)
Cristina Trepcea – nominalizata de Camera Deputatilor (la propunerea PSD) in 2008
Christian Mititelu – propus de Guvernul Tariceanu (2008)
Mihai Malaimare – propus de Guvernul Tariceanu (2008)
Narcisa Iorga – propusa de Presedintie (2008)
Valentin-Alexandru Jucan – propus de Senat (la propunerea PDL) in martie a.c.
Lorand Turos – propus de Senat (la propunerea UDMR) – martie a.c.., validat din nou acum
Gelu Trandafir – propus de Presedintie in 2006 – ii expira mandatul la sfarsitul anului
Constantin Dutu – propus de Camera Deputatilor (la propunerea PRM) – 2006 – ii expira mandatul la sfarsitul anului
Ioan Onisei – Camera Deputatilor (la propunerea PDL) – 2006 – ii expira mandatul la sfarsitul anului
Mircea Valeriu Deaca – propus supleant de catre guvern (PDL) in primavara, devenit membru dupa ce Radu F. Alexandru, numit initial ca membru titular, s-a retras – ii expira mandatul la sfarsitul anului

Comunicatul celor cinci, integral:

COMUNICAT DE PRESA

In sedinta publica de astazi a Consiliului National al Audiovizualului am anuntat ca vom comunica publicului o opinie separata fata atitudinea CNA cu privire la nesanctionarea unor abateri grave de la legislatia audiovizualului inregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de catre Antena 3.

Concret, este vorba despre campaniile duse impotriva unor institutii si autoritati publice, impotriva unor persoane publice care fac parte din aceste institutii si aflate in exercitarea mandatului in momente decizionale.

Consideram ca libertatea de expresie si demersurile jurnalistice in interes public justificat nu au nicio legatura cu felul in care au fost purtate aceste campanii, fara respectarea legii, a eticii si codurilor profesionale. Nu au fost respectate prevederile legale privind principiul „audiatur et altera pars”, principiul informarii corecte a publicului, care presupun confruntarea si echilibrul unor puncte de vedere aflate in opozitie, distinctia intre fapte si opinii. Astfel, au fost aduse prejudicii grave de imagine unor persoane si institutii fundamentale ale statului care nu puteau fi reparate din punctul nostru de vedere prin dreptul la replica. Pe de alta parte, publicul a fost privat de formarea unei opinii libere cu privire la faptele prezentate.

Ne referim la emisiunile monitorizate si analizate in mai multe randuri de catre plenul CNA in cazurile manifestatiilor de strada din ianuarie 2012, campaniile duse impotriva unor judecatori ai Curtii Constitutionale si a Curtii ca institutie in ansamblul ei, impotriva unor magistrati ai CSM, impotriva Institutului Cultural Roman si impotriva presedintelui Romaniei. Dezbaterile din cadrul Consiliului au relevat incalcari de la legislatia audiovizualului. Cu toate acestea, in ciuda faptului ca s-au propus mai multe variante de sanctiuni, CNA nu a adoptat nicio masura sanctionatorie. Mentionam ca pentru aplicarea unei amenzi care sa reflecte gravitatea incalcarilor de lege au fost inregistrate, in repetate randuri, 5 voturi, fata de minimum 6 necesare adoptarii unei decizii.

Faptul ca nu au fost aplicate sanctiuni nu inseamna ca abaterile nu au existat, ci doar ca CNA, prin votul unor membri, legitimeaza si incurajeaza repetarea si multiplicarea unor astfel de abateri de la lege. Acesta este motivul pentru care astazi, 8 noiembrie, cand pe ordinea de zi se afla reluarea votului asupra unor rapoarte de monitorizare a unei campanii duse de Antena 3 si nesolutionate prin decizie, am propus comasarea cu alte rapoarte precedente pe cazuri similare, lasate, de asemenea, fara nicio decizie. Am facut acest demers in incercarea de a ne indeplini obligatiile legale fata de public privind protejarea demnitatii umane si a drepturilor la propria imagine, precum si asigurarea unei libere formari a opiniei. Aceasta cu atat mai mult cu cat ne aflam in raport cu un radiodifuzor sanctionat in trecut tocmai pentru incalcarea, cu precadere, a acestor obligatii pe care si le-a asumat la obtinerea licentei audiovizuale.

Ne exprimam temerea ca CNA este pe cale sa devina un simplu asistent la degradarea spatiului audiovizual, tocmai prin nesanctionarea la timp si proportional cu gravitatea faptelor si a consecintelor acestora asupra publicului. Noi, membrii CNA semnatari ai acestei opinii separate, consideram ca prin atitudinea sa pasiva, prin lipsa de decizie in cazurile de abatere grava de la lege, CNA risca sa-si piarda statutul de garant al interesului public si sa devina garant al intereselor Antenei 3.

Atasam acestui punct de vedere, opinia separata in legatura cu ceea ce noi consideram a fi incalcari grave ale legii in cazul campaniilor purtate de Antena 3 impotriva Curtii Constitutionale a Romaniei, Consiliului Superior al Magistraturii si Institutului Cultural Roman.

Membrii semnatari ai acestei opinii separate:

Ioan Onisei – vicepresedinte CNA
Narcisa Iorga
Gelu Trandafir
Mircea Valeriu Deaca
Valentin Alexandru Jucan

OPINIE SEPARATA

In trei sedinte publice – din 18 septembrie, 2 octombrie si 10 octombrie – Consiliul National al Audiovizualului a analizat un amplu raport de monitorizare care viza mai multe emisiuni ale postului Antena 3 din perioada 22-30 august. Au existat reclamatii de la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Cultural Roman, judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, si din partea unor telespectatori.

In aceste sedinte, cinci dintre membrii CNA au considerat ca au fost abateri grave de la legislatia audiovizuala. Tinand cont de criteriile legale pentru individualizarea sanctiunii (art 90, alin. 4 din Legea Audioviualului), avand in vedere sanctiunile anterioare acordate postului pentru abateri similare (in ultimele 12 luni, Antena 3 a primit 17 sanctiuni, dintre care 11 amenzi intre 15.000 si 150.000 lei), am sustinut propunerea de sanctionare contraventionala a postului cu 200.000 lei. Constatand existenta unui blocaj, in cea de-a treia sedinta, am sustinut, ca alternativa, si o amenda contraventionala de 100.000 lei, pe care o consideram pe masura gravitatii faptelor. Din pacate, niciuna dintre propuneri nu a intrunit numarul minim de sase voturi necesare pentru a fi luata o decizie.

In propunerile noastre am invocat incalcarea mai multor articole din Legea si Codul Audiovizualului.

In emisiunile analizate, care vizau in special activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, decizia Curtii Constitutionale de invalidare a referendumului, precum si trecutul unor membri ai acestor institutii, nu a existat pluralism de opinie, nu au fost prezentate puncte de vedere aflate in opozitie, nu a fost prezentat punctul de vedere al persoanelor acuzate de comportament ilegal ori imoral, nici eventualul refuz al celor vizati de a comenta dezvaluirile pe care postul intentiona sa le faca. A fost incalcat astfel dreptul la dreptul la propria imagine al judecatoarelor Curtii Constitutionale Iulia Motoc si Aspazia Cojocaru, al judecatoarelor Alinia Nicoleta Ghica si Oana Andreea Schmidt-Haineala si al judecatorului Cristi Danilet de la Consiliul Superior al Magistraturii; de asemenea, postul nu si-a respectat obligatiile legale ce-i reveneau in legatura cu o solicitare de drept la replica venita din partea Institutului Cultural Roman.

Art. 3 din Legea Audiovizualului prevede, pe de o parte, ca informarea publicului trebuie realizata „cu respectarea libertatilor si a drepturilor fundamentale ale omului” si, pe de alta parte, impune posturilor „sa favorizeze libera formare a opiniilor” si obligatia de a asigura „informarea obiectiva a publicului prin prezentarea corecta a faptelor si evenimentelor”.

Codul Audiovizualului detaliaza aceste cerintele Legii Audiovizualului.

Astfel, art. 30 din Cod mentioneaza obligatia posturilor de a respecta „drepturile si libertatile fundamentale ale omului, viata privata, onoarea si reputatia, precum si dreptul la propria imagine”. In legatura cu dreptul la propria imagine, Codul mai specifica, la art. 40, ca „daca acuzatiile sunt aduse de furnizorul de servicii media, acesta trebuie sa respecte principiul audiatur et altera pars; in situatia in care persoana vizata refuza sa prezinte un punct de vedere, trebuie sa se precizeze acest fapt.”

In ceea ce priveste cerinta Legii Audiovizualului privind „informarea obiectiva” a publicului, art. 64 din Cod prevede ca „informarea cu privire la un fapt sau un eveniment trebuie sa fie corecta, verificata si prezentata in mod impartial si cu buna-credinta”.

In ceea ce priveste pluralismul si formarea libera a opiniei, art. 66 din Cod impune „asigurarea impartialitatii, echilibrului si favorizarea liberei formari a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate in opozitie, in perioada in care problemele sunt in dezbatere publica”. Prezentarea punctelor de vedere in opozitie „se asigura, de regula, in cadrul aceleiasi emisiuni, iar in mod exceptional in emisiunile ulterioare.” Mai mult, „absenta punctului de vedere al uneia dintre parti nu exonereaza realizatorul/moderatorul de asigurarea impatialitatii.”

Potrivit art. 67, „in exercitarea dreptului lor de a-si exprima opinii sau puncte de vedere in legatura cu subiecte de interes public, prezentatorii si moderatorii trebuie sa asigure o separare clara a opiniilor de fapte si nu trebuie sa profite de aparitia lor constanta in programe intr-un mod care sa contravina exigentelor de asigurare a impartialitatii.”

De altfel, art. 10 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale consacra dreptul la libera exprimare precizand, la alineatul 2, si ca „exercitarea acestor libertati, ce comporta indatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru (…) protectia reputatiei sau a drepturilor altora, (…) sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.”

In mod concret, in cazul doamnei Iulia Motoc, judecator la Curtea Constitutionala, am apreciat ca a fost incalcat grav dreptul la propria imagine, postul reproducand un text scris de domnul Eugen Mihaescu care mentiona o presupusa tulburare psihica de care ar fi suferit doamna Motoc. Despre Iulia Motoc s-a afirmat ca, la New York, pe cand isi insotea sotul intr-o misiune diplomatica, „a devenit cunoscuta (￢) pentru un comportament care a necesitat tratament psihiatric”. Situatia ar fi dus la decizia sotului de a parasi apartamentul pus la dipozitie de statul roman pentru a scapa „de indiscretii martori ai comportamentului eratic al doamnei”.

Antena 3 a continuat si a doua zi, 29 august, in urmatoarea editie a emisiunii Sinteza Zilei, atacurile la persoana doamnei Motoc, introducandu-l intr-o convorbire telefonica, in direct, pe domnul Eugen Mihaescu. Acesta a intarit acuzatiile – „se stie foarte bine ca doamna Motoc e bolnava”, si a sugerat ca tocmai acest „dosar medical”, „bun motiv de santaj”, ar fi fost motivul pentru votul dat de Iulia Motoc in Curtea Constitutionala: „Asa si-a asigurat Basescu independenta justitiei, infiltrand tot felul de persoane cu diverse dosare, care apoi sunt nevoite sa raspunda la comenzi.”

De asemenea, am considerat ca si termenii in care au fost comentate alegatiile reproduse de Antena 3 au incalcat dreptul la propria imagine al doamnei Iulia Motoc: „Ca nu poti sa pui toti dilimandrosii sa-ti decida soarta! Din nefericire, in Romania, de la primul la ultimul ales si numit, niciunul n-are nevoie de hartie ca-i intreg la minte. Habar n-am daca doamna Motoc este sanatoasa la cap sau nu?”, „Eugen Mihaescu a vrut sa spuna comportamentul erotic sau hieratic?”, „Intai dam un text in care scrie ca e dilie si dupa aceea sa fim eleganti? Domnul Nistorescu, acum pe bune, ori suntem magari pana la capat ori nu mai suntem?” „Eu nici macar nu contest informatiile domnului Mihaescu, atata vreme cat nu le contesta doamna Motoc. Dar daca tot am dat textul domnului Mihaescu, in care zice ca e plecata pe campii, acum sa ne apuce domnia dupa ce l-am dat?”

Si in cazul domnului Cristi Danilet, judecator, membru al CSM, am considerat ca a fost incalcat dreptul la propria imagine si nu au fost respectate obligatiile postului privind asigurarea unei informari obiective si corecte.

In introducerea emisiunii Sinteza Zilei din 29 august, moderatorul Mihai Gadea a vorbit despre „un demnitar foarte important”, „unul dintre aparatorii acestui regim”, „dat in judecata de proprii parinti”. Potrivit moderatorului „demnitarul ii lasa sa moara de foame” pe parintii sai, care „nu au practic ce manca, deci sunt la limita supravietuirii”. Ceva mai tarziu in emisiune, moderatorul a dezvaluit ca era vorba despre judecatorul Cristi Danilet, caruia nu i se solicitase in prealabil un punct de vedere, desi postul ii aducea grave acuzatii de ordin moral: „Ce calitate morala aveti dumneavoastra sa dati lectii natiunii? Ce nivel sau sub-nivel aveti dumneavoastra in situatia in care sunteti in aceasta situatie de un ridicol absolut? Astept un punct de vedere. Noi il platim pe Vasilica.”

Consideram cu atat mai grav faptul ca, dupa cum a rezultat in timpul audierilor in sedinta publica din 2 octombrie, postul a fost in posesia unui punct de vedere al tatalui domnului Cristi Danilet, care nega un conflict cu fiul sau, dar pe care postul nu l-a facut public.

Principiul „audiatur et altera pars” a fost incalcat si in emisiunea Sinteza Zilei din 30 august, cand postul l-a acuzat pe domnul Danilet ca a primit „ilegal, imoral, fara nicio justificare” un „cadou” de la primarul Clujului, Emil Boc: „domnul Vasilica Danilet primeste astazi de la Emil Boc o casa de la ANL. Este imoral pentru ca nu indeplineste criteriile si in acelasi timp este si ilegal.” In plus, postul nu a respectat nici prevederile art. 64 din Codul Audiovizualului care prevede ca informarea trebuie „sa fie corecta, verificata si prezentata intr-un mod impartial si cu buna-credinta.” Dupa cum rezulta chiar din documentul prezentat de postul Antena 3, nu era vorba de atribuirea unei case in ziua respectiva, ci de prelungirea de catre Consiliul Local (nu de catre primar) a unui contract ce fusese incheiat in 2003, cand primar al Clujului oricum nu era Emil Boc.

Sub titlul „Ele l-au salvat pe Basescu”, in emisiunea Panorama din 25 august, in timp ce erau prezentate fotografiile presedintelui si vicepresedintelui CSM – Alina Nicoleta Ghica, respectiv Oana Andreea Schmidt-Haineala, Aspaziei Cojocaru, Laurei Codruta Kovesi si Monicai Macovei, moderatorul emisiunii a permis atacuri nefondate la adresa persoanelor si a institutiei Consiliului Superior al Magistraturii, catalogata de unul dintre realizatorii postului drept „alta institutie mizerabila in statul asta reformat”.

In ceea ce o priveste pe doamna Aspazia Cojocaru, judecator al Curtii Constitutionale, am apreciat ca postul a incalcat principiul audiatur et altera pars atunci cand a adus grave acuzatii de ordin penal.

Victor Ciutacu: Doamna Aspazia Cojocaru a trecut in tabara care trebuie in schimbul unor mici favoruri. Unul dintre ele a fost rezolvarea cazului de la CNSAS, altele probabil se gasesc pe microfilme. Microfilme care pot ascunde multe lucruri interesante, inclusiv trecutul de inculpat al doamnei Aspazia Cojocaru. (…)

Adina Anghelescu: Da, domnul Victor Ciutacu spunea ca intr-adevar mai exista doua persoane care au fost avocati in acel dosar si noi am luat legatura urgent cu unul dintre avocati si a spus ca in ceea ce-l priveste pe domnul Fodor, Vasile Fodor, acesta a fost condamnat la 10 ani, isi aminteste dosarul foarte bine. A fost gratiat de Nicolae Ceausescu dupa un an si jumatate de la condamnare printr-un decret individual. E foarte interesant acest aspect. Iar in ceea ce o priveste pe doamna Aspazia Cojocaru, aceasta a fost condamnata la un an si jumatate, isi aminteste avocatul…

Nu a fost prezentat punctul de vedere al doamnei Aspazia Cojocaru in legatura cu gravele acuzatii aduse, nici nu a fost precizat faptul ca dansa ar refuza sa comenteze acuzatiile.

Institutul Cultural Roman a trimis postului, la data de 30 august, un drept la replica in legatura cu acuzatiile ce i-au fost aduse in ziua precedenta, Antena 3 invocand un raport al Curtii de Conturi. ICR sustinea ca pe langa raportul Curtii de Conturi, Antena 3 a difuzat informatii neadevarate care nu se regaseau in niciunul dintre rapoartele invocate. Potrivit legislatiei audiovizuale, Antena 3 era obligata ca in termen de doua zile sa comunice in scris fie ziua si ora difuzarii dreptului la replica (iar difuzarea acestuia trebuia asigurata in maximum trei zile de la data aprobarii cererii), fie motivul refuzului. Incalcand aceste prevederi, postul Antena 3 nu a difuzat nici dreptul la replica si nici nu a motivat ICR, in scris, refuzul cererii. In schimb, dupa ce CNA (sesizat de secretarul general al institutiei, Dan Croitoru) a analizat raportul de monitorizare in sedinta publica din 18 septembrie, Antena 3 a difuzat un comunicat al noii conduceri a ICR care nu recunostea dreptul la replica ce fusese trimis in 30 august.

Antena 3 invoca lipsa de asumare printr-o semnatura a dreptului la replica trimis de ICR, or documentul continea atat antetul ICR, cu datele de contact, cat si numarul de inregistrare la iesirea din registratura ICR cu stampila.

Avand in vedere toate aceste abateri de la legislatia audiovizualului, noi, membrii semnatari, precizam ca am sustinut sanctionarea postului cu amenda maxima in cuantum de 200.000 lei. Propunerea nu a intrunit decat 5 voturi, ca si propunerile ulterioare de amenda in cuantum de 100.000, respectiv 50.000 de lei.