România, țara cu viteze multiple ale economiei și cu dezechilibre în creștere. București are un PIB/locuitor de 177% din media UE, în timp ce Moldova a rămas blocată la sub 50% (raport)

Povara asupra bugetelor de familie rămâne semnificativă, mai ales la nivelul de jos al salariilor, confirmând că cele mai dezavantajate segmente ale populației din punct de vedere economic suportă cele mai mari creșteri de prețuri. În 2023, sărăcia (6,85 USD/zi PPA) a scăzut într-un ritm lent, ajungând la 6,6%, arată Banca Mondială într-un raport transmis marți HotNews.ro.

România a făcut progrese considerabile în ceea ce privește performanța economică și convergența cu UE , dar se confruntă cu provocări în stimularea unei creșteri economice incluzive și durabile, notează autorii raportului.

Acest lucru este confirmat și dintr-o altă sursă – un raport transmis joi investitorilor de către echipa departamentului de cercetare economică al BRD.

Cu toate acestea, convergența cu Europa nu a reușit să bifeze o căsuță importantă – să fie inclusivă, arată BRD.„Discutăm despre o economie cu viteze multiple și dezechilibre/inegalități în creștere. București-Ilfov are un PIB pe cap de locuitor (la PPS) de 177% din media UE27, în timp ce regiunea Nord-Est a rămas blocată la sub 50%”, se mai arată în raportul BRD.

Provocările includ disparități regionale, instituții slabe, deficit de forță de muncă calificată, conectivitate slabă și vulnerabilități la dezastrele naturale și la schimbările climatice.

Politicile fiscale prociclice au stimulat consumul, ducând la deficite gemene persistente ridicate. România a realizat realizări notabile în reducerea sărăciei și a inegalității, în ciuda faptului că s-a confruntat cu provocări fără precedent, inclusiv pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina, arată documentul transmis marți de Banca Mondială.

Sărăcia și inegalitatea României rămân printre cele mai mari din UE și există încă disparități semnificative între regiunile țării, mai notează autorii documentuui.

Banca Mondială: Principalele provocări pe termen scurt sunt reducerea inflației și abordarea presiunilor fiscale, deosebit de mari în anul electoral 2024

Consolidarea fiscală se va accelera odată cu reluarea procedurilor de deficit excesiv și a noului cadru de guvernanță economică, absorbția eficientă a fondurilor UE este esențială pentru o redresare durabilă și favorabilă incluziunii.

Guvernul a primit deja 6,3 miliarde EUR (din 28,5 miliarde până în 2026) prin PNRR, reflectând atingerea etapelor de reformă în domeniile decarbonizării și interoperabilității bazelor de date pentru a reduce birocrația.

Menținerea plaselor de siguranță socială poate ajuta la protejarea populației vulnerabile

Fondurile PNRR și reformele structurale asociate sunt esențiale pentru o reducere durabilă a deficitului fiscal pe termen mediu, alături de consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții și mobilizarea capitalului privat.

Menținerea sau consolidarea plaselor de siguranță socială în timpul consolidării fiscale poate ajuta la protejarea populației vulnerabile de a cădea mai adânc în sărăcie, deoarece unele dintre măsurile fiscale (adică un TVA mai mare) pot afecta mai mult gospodăriile cu venituri mici. Sprijinul adecvat pentru cei care se confruntă cu dificultăți economice va fi un aspect crucial al reducerii sărăciei.

Pentru a obține o redresare durabilă și pentru a sprijini eforturile de consolidare fiscală, este vitală aplicarea reformelor din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) și absorbția eficientă a fondurilor UE.

Creșterea a încetinit până la 2,1% față de anul trecut în 2023, fiind afectată de inflația mare și de cererea externă mai slabă. Investițiile (în creștere cu 12 la sută față de anul trecut), stimulate de fondurile UE, au fost principalul motor. Contribuția consumului privat a rămas semnificativă (în creștere cu 2,9 la sută față de anul trecut), susținută de șomajul scăzut (aproape de nivelurile pre-pandemie) și de creșterea salariului minim și a pensiilor.

Deficitele comerciale și de cont curent s-au redus din cauza excedentului de servicii și a deficitului redus de bunuri pe fondul comprimării importurilor determinată de creșterea mai lentă a consumului.

Salariile nominale nete au crescut cu 15,5% pe an în decembrie 2023, peste inflația totală, determinate de creșterile salariale din sectorul privat, deoarece creșterea salariului minim a alimentat costurile cu forța de muncă ale companiilor. Banca Națională a României a menținut o politică monetară restrictivă, menținând rata de politică monetară la 7% din ianuarie 2023.