Business report: Locul de munca si productivitatea sa: o comparatie intre PIB-ul pe ora lucrata in Romania si in Europa; Un alt mega-contract publicitar pe spatele falitilor de la Oltchim; Viitorul low cost VW, de la 6.000 euro; The Economist: Misteriosul domn Rajoy

Locul de munca si productivitatea sa: o comparatie intre PIB-ul pe ora lucrata in Romania si in Europa. Romania ocupa locul 38 din 39 de state in ceea ce priveste productivitatea masurata ca Produs intern Brut creeat pe ora lucrata, cu 15,4 dolari, potrivit unui studiu al Center for International Comparisons at the University of Pennsylvania (CICUP). Pe primul loc figureaza Norvegia, cu 76,8 dolari adaugati in medie la PIB cu fiecare ora lucrata. Pentru comparabilitate, datele au fost ajustate cu paritatea puterilor de cumparare standard, rezultatul fiind un asa numit „PIB real” iar orele lucrate fiind luate in raport de media anuala raportata oficial de statistica nationala. Studiul arata si modificarile produse fata de anul de baza 2005, pentru care, insa, au fost analizate mai putine state. Trebuie subliniat ca ordonarea tarilor prin aceasta metoda face abstractie de numarul mai mare sau mai mic de ore lucrate intr-o economie, care da masura modului extensiv de crestere a productivitatii fiecarui lucrator, scrie cursdeguvernare.ro

Un alt mega-contract publicitar pe spatele falitilor de la Oltchim. Cazul Corina Vintan, care a derulat o campanie publicitara pentru firma falimentara Oltchim in trustul Intact nu este nici pe departe singular. Un contract de o valoare record, de 200.000 de euro pe an, cu acelasi scop, incheiat cand ministru al Economiei era Codrut Seres, ar putea fi facut curand public, au declarat surse pentru Evenimentul Zilei. Ieri, au aparut informatii despre un altul, de 25.000 de euro pe luna, pentru cinci luni, derulat prin firma Imagine Serv. Contactat de EVZ, directorul acesteia, Adrian Tibu, nu a comentat. Existenta contractului a fost insa confirmata de sursele EVZ care au mentionat si ca, cel putin pana in 2010, majoritatea publicatiilor din Ramnicu Valcea, orasul in care se afla combinatul, ar fi primit publicitate de la Constantin Roibu, directorul general al Oltchim, pe atunci. Valoarea medie per contract: 5.000 de euro pe luna.

Daca tot nu mai dau credite, bancile maresc comisioanele. Doar doua din primele zece banci din Romania au reusit, anul trecut, sa isi majoreze veniturile obtinute din dobanzi. Tot la doua se opreste si numarul bancilor ale caror venituri din comisioane nu au crescut fata de 2010. De altfel, aceste evolutii au devenit deja o tendinta incepand cu 2010 si sunt confirmate si de rezultatele financiare publicate de banci dupa primele sase luni ale acestui an. Exceptiile nu fac decat sa confirme regula. In conditiile in care, din cauza problemelor pe care le au cu creditele neperformante si cu finantari limitate dinspre grupurile-mama, bancile din Romania au redus drastic activitatea de creditare. Singura modalitate pe care au gasit-o pentru a-si majora veniturile a fost cresterea comisioanelor. Este un narav mai vechi al bancilor din Romania care, ani la rand, au fost ￯unicat￯ european din acest punct de vedere, scrie Capital.ro

Cum arată investitorul potrivit pentru Oltchim Achiziţia combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea presupune nu doar plata celor 54,8% din acţiuni, ci şi returnarea datoriilor, repornirea instalaţiilor, achiziţia de materii prime din import. Factura minimă ar putea fi de un miliard de euro, sumă pe care doar un mare investitor o poate asigura. Dacă se merge şi pe pista falsă de a se achiziţiona rafinăria Arpechim de la OMV, pe principiul că asigură materie primă, mai este nevoie de alţi 500 de milioane de euro. Şi nu e de ajuns, pentru că repunerea în funcţiune presupune apoi construcţia unei reţele de distribuţie, în condiţiile în care piaţa e dominată de trei mari jucători, iar consumul de carburanţi este în scădere, atât în intern cât şi extern . Dispariţia combinatului înseamnă scufundarea unui întreg judeţ, pierderea unui mare exportator, adâncirea deficitului de cont curent şi mii de probleme sociale, scrie Income Magazine

Un investitor acuza o frauda de 500.000 de euro la „Carpatica Invest”. Dupa mega-scandalul Cristian Sima, brokerul care a pierdut banii unor VIP-uri si oameni importanti de afaceri, depasindu-si mandatul acordat de acestia, investitorul Andrei Anghel acuza o situatie oarecum similara, pe relatia cu brokerul sau, Stefan Terziu, de la „Carpatica Invest”. Andrei Anghel, un actionar al Fondului Proprietatea, sustine ca a fost pagubit cu 500.000 de euro, dupa ce brokerul sau, Stefan Terziu, de la „Carpatica Invest” ar fi efectuat tranzactii neautorizate pe contul sau, in baza unor acte pe care le-ar fi falsificat. Brokerul spune insa ca nu si-a incalcat atributiunile si ca nu are niciun motiv sa creada ca va pierde in justitie, scrie Bursa.

Cum isi pot finanta studentii afacerile. Economiile proprii si cei trei F (family, friends and other fools) sunt principalele surse de finantare pentru studentii care vor sa-si faca un business. Insa, pentru a obtine resursele de care au nevoie, pot sa suplineasca sumele de bani prin bartere si parteneriate sau prin castigarea de competitii studentesti cu premii in bani. Marius Ghenea, antreprenor in serie si presedintele Fit Distribution, spune pentru startups.ro ca, in prezent, finantarea unui business, inclusiv daca acesta este pornit de un student sau de o echipa de studenti, este un pic mai complicata decat cu cativa ani in urma, deoarece apetitul pentru a finanta capital de risc a scazut, din cauza crizei economice, iar un start-up, ca orice afacere, prezinta un grad foarte ridicat de risc, in mod inerent, scrie startups.ro

Sub 30% din creditele/facturile restante se recupereaza. Piata colectarii de creante s-a redus cu 35% in prima jumatate a anului, comparativ cu perioada similara din 2011, la 615 milioane de euro, iar numarul cazurilor a scazut cu 13%, la 2,46 milioane de debite, conform Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale (AMCC). Scaderea pietei a avut ca principala cauza scaderea creditarii in general. Pentru restul anului estimarile pentru piata colectarii creantelor sunt de scadere, in special pe segmentul debitorilor persoane fizice si al achizitiei portofoliilor de creante neperformante. Cresterea va veni doar din zona creantelor catre furnizorii de utilitati, pe fondul viitoarelor majorari ale tarifelor. La fel ca in anii precedenti, cea mai mare pondere in activitatea de colectare a avut-o sectorul bancar, mentinandu-se la un nivel de 50-53%, prin externalizarea sau vanzarea portofoliilor de creante neincasate de la debitori persoane fizice. In 2009 si 2010 s-au inregistrat cresteri de piata-semnificative in industrie, ajungandu-se pana la 76%, respectiv 54%. Insa, incepand cu anul 2012 piata a inceput sa arate semne de scadere, scrie Romania libera.

The Economist: Misteriosul domn Rajoy. Premierul Spaniei se lupta atat cu tendinta de dezbinare a zonei euro, cat si cu propriul sau popor Printre spanioli circula o vorba: locuitorii Galiciei sunt genul de oameni cu care te intalnesti pe scari si nu-ti dai seama daca urca sau coboara. Ambiguitate („retranca”, in spaniola) care, intr-adevar face subiectul multor glumite, dar starneste si suspiciune, si precautie. Mariano Rajoy, nascut in aceasta regiune confuza, respecta acest cliseu, balansandu-se de pe un picior pe altul, pe de o parte pentru a supravietui in functie, pe de alta, pentru a amana pretentiile celor din jur. Este incert insa daca aceasta este trasatura de caracter de care are nevoie Spania in aceste momente. Multi sunt frustrati de modul in care jongleaza Mariano Rajoy cu problema accesarii unui nou pachet de asistenta financiara, pe care BCE s-a angajat sa-l acorde (conditionat) in vederea reducerii costurilor absurde de creditare ale Spaniei. Franta il preseaza sa accepte banii. Germania, sa nu. Inainte de a intoarce spatele celor din urma, premierul vrea sa fie sigur ca va ramane in relatii bune cu executivul cancelarului Merkel, citeaza Capital.ro

Cele mai stresante joburi. Clasamentul meseriilor care te doboară Raluca Stroescu de la Ernst & Young, Ramona Cîciu de la Ipsos Interactive Services, Irina Ticu de la Delphi Packard şi Mădălina Groza de la Orange se numără printre cele mai mediatizate cazuri de angajaţi tineri care ar fi fost răpuşi de maladii ale secolului XXI, stresul şi munca în exces, neconsiderate însă boli profesionale. Nimeni nu e imun la stres, dar pentru unii efectele sunt de-a dreptul dezastruoase. În lipsa unor studii de specialitate şi a legiferării, Income Magazine a consultat mai mulţi specialişti care ne‑au ajutat să realizăm un top al celor mai stresante domenii de activitate, dar şi un profil al angajaţilor care s-au dovedit cel mai des afectaţi de această boală, scrie Income Magazine

Romanii care lucreaza in strainatate au trimis acasa peste 36 de miliarde de euro in ultimii opt ani. Cati bani mai pot ei sa trimita in 2012. Romanii plecati in strainatate au trimis peste 36,2 miliarde de euro in tara in ultimii opt ani, echivalentul veniturilor totale incasate de stat in anul 2007, reiese din datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Anul acesta, nivelul remiterilor din strainatate ar putea ajunge la cel mult trei miliarde de euro, este de parere Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isarescu.Aceste transferuri, alaturi de investitiile straine directe, se numara printre cele mai importante surse de echilibrare a balantei de plati. In primele opt luni ale anului, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 3,12 miliarde de euro, potrivit datelor BNR, citate de Gandul.

Viitorul low cost VW, de la 6.000 euro! Se inmultesc zvonurile referitoare la intentia celor de la Volkswagen de a lansa propriul brand low cost! Presa germana vine cu o serie de amanunte, printre care si pretul de plecare: intre 6.000 si 8.000 de euro. Cat de interesati sunt cei de la VW Group de lansarea unui automobil „entry” vorbesc de la sine imaginile surprinse la Salonul de la Paris, cu boss-ul Martin Winterkorn studiind indeaproape noile modele Dacia. Este clar ca nemtilor nu le este totuna ca nu au cu ce contracara ascensiunea concurentei in categoriile inferioare de pe piata, acolo unde vanzarile merg bine pe pietele emergente, spre deosebire de situatia din Europa, scrie 24auto.ro