​VIDEO O doina-manea din vremea ah-urilor si of-urilor

Asculta mai jos piesa Inima mi-e plina (inclusa in culegerea celebrului Anton Pann), in doua variante. Considerata de Constantin Raileanu (liderul ansamblului Anton Pann) ca fiind doina („pentru ca cercetatorii care s-au aplecat asupra ei au concluzionat ca, intr-adevar, corespunde romantei tarzii”), melodia a fost catalogata de maestrul Tudor Gheorghe, in cadrul spectacolului „Rapsod si lautar”, drept manea.

• Citeste si Doinele oltenilor si un cantec din zona celor mai muzicali romani.
• Citeste si Cea frumoasa doina a romanului: doina banatenilor.
• Citeste si Muzica din perioada in care Transilvania era sub ocupatie austro-ungara.
• Citeste si Cum se canta in Bucovina la 1890.
• Citeste si Muzica taranului roman, cantata din ce a dat Dumnezeu pe camp.
• Citeste si Maneaua lui Tudor Gheorghe.

Tudor Gheorghe: „Romanul, in simplitatea si in genialitatea lui creatoare, a fost departe de asemenea muzica. Cine este omul care a introdus, intr-un anume fel, aceasta muzica in acest spatiu? Un domn pe care il respect foarte tare pentru aportul lui la cultura romana, negat de multi, de origine incerta, ba ca e bulgar, ba ca e turc, balcanic in orice caz…

Domnul Anton Pann ne-a lasat o culegere de intelepciune romaneasca prin acea culegere de zicatori si proverbe, „Povestea vorbii”, precum si prin „Spitalul amorului”. De aici cred ca a inceput usor inocularea, catre lautari, a acestui gen de muzica. Pentru ca era un amestec ciudat, fata de frustretea cantecului popular romanesc. Un amestec balcanic pe care-l aducea Anton Pann in cantarile lui pentru domnitele care incepusera sa aiba ifose de „pansion”, carora nu le mai placeau doinele, baladele, voiau ceva exotic.

Lautarii au inteles imediat care e „figura”. Ba chiar muzicalitatea asta i-a facut sa se indrepte repede catre muzica antonpanesca. Ascultam o manea din vremea „ah”-urilor si a „of”-urilor. Fiti atenti la versuri si la frumusetea muzicii”.

Melodia a fost interpretata de Tudor Gheorghe in cadrul spectacolului „Rapsod si lautar” (prezentat de doua ori in Capitala, anul acesta), evenimentul fiind dedicat muzicii traditionale romanesti autentice.

Inima mi-e plina

„Inima mi-e plina de a ta fiinta

Si-ncotro m-as duce eu te intalnesc

Dar tu fugi de mine, nu ai umilinta

Ma faci ca sa sufar, aaah, si sa patimesc

Orisice ti-as zice, imi treci cu vederea

Imi tratezi amorul, ma dispretuiesti

Imi adaugi rana, imi atati durerea

Si vad bine, crudo, aaah, ca nu ma iubesti

Iti bati joc de mine, ma faci nestatornic

Imi tratezi amorul, ma dispretuiesti

Si vad bine, crudo, cand eu pe jerfelnic

Iti aduc o jertfa, aaah, o nesocotesti”

Constantin Raileanu, liderul trupei Anton Pann, despre melodia „Inima mi-e plina”: „Pe romani ii caracterizeaza (si) doina. Chiar daca ea se regaseste in mai multe culturi, totusi noi am simtit-o ca fiind aproape de sufletul nostru. Anton Pann are o asemenea piesa, Inima mi-e plina, pe care si maestrul Tudor Gheorghe a interpretat-o. Dansul a considerat-o manea, insa noi am considerat-o doina, pentru ca cercetatorii care s-au aplecat asupra ei au concluzionat ca, intr-adevar, ea corespunde romantei tarzii.

Acest gen muzical este predecesorul romantei, este o trecere de la doina la romanta – pentru lumea culta. Ceea ce ne caracterizeaza pe noi, doina si maneaua, se regaseste inca din secolul al XIX-lea, dar se pare ca, desi lautarii au schimbat genul si stilul de interpretare al acestor muzici, ideile au ramas. In continuare suntem caracterizati de doina si de manea.”

Melodie interpretata de formatia vocal-instrumentala de muzica veche Anton Pann, in cadrul evenimentului „Calator la Portile Orientului”, martie 2011, in prima seara din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”.

Despre Anton Pann

Anton Pann s-a nascut in Bulgaria si a fost cantaret de strana si profesor de muzica psaltica, compozitor, folclorist si scriitor, tipograf.

George Calinescu afirma ca, prin tatal sau (de meserie caldarar sau aramar), Anton Pann era roman de origine. Numele tatalui, Pantoleon Petrov, a devenit in romaneste Petroveanu, iar fiul si-a pastrat numele de Antonie Pantoleon Petroveanu, cu care si-a semnat manuscrisele pana prin 1826.

Anton Pann este considerat de multi drept compozitor al muzicii Imnului National al Romaniei, dar alte surse considera ca melodia a fost creata de Andrei Muresanu (creator al versurilor) sau de Gheorghe Ucenescu (ucenicul lui Anton Pann), ori ca ar fi inspirata dintr-o veche melodie religioasa (Din sanul maicii mele).

Despre el scria Mihai Eminescu, in poezia Epigonii, versul: „S-a dus Pann, finul Pepelei, cel istet ca un proverb”.

De asemenea, Nicolae Iorga il numea pe Anton Pann, in Istoria literaturii romanesti: „Cantaretul de giumbusuri, lautarul literar al petrecerilor, ghidusul de ietacuri, amorezatul care cauta la ferestruicele casutelor de mahala, prinzand ceasul cand lipseste respectivul jupan, tovarasul ceasurilor de veselie ale preotilor, dascalilor, tarcovnicilor, carora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din placuta slujba a Satanei”. (sursa: CrestinOrtodox.ro)