Subiectele Zilei: Axa Bucuresti-Berlin, fisurata inaintea Summitului istoric? Cateva explicatii; Cartierele rau famate ale marilor orase din Romania; Compania de Drumuri a mutat Romania la Cercul Polar; Povestea ultimilor sasi din Feldioara, care isi traiesc datinile din amintiri

Traiesc romanii mai bine dupa 22 de ani de capitalism? Momentul crucial al liberalizarii preturilor a dezlegat pungile populatiei. Nivelul de trai nu a crescut, insa, foarte mult, spune Statistica. Sau chiar deloc, sustin fostii oficiali din 1990. Numai cine a trait pe vremea asa-numitei Epoci de Aur poate face, in cunostinta de cauza, o comparatie intre nivelul de trai de atunci si cel de astazi. Si nici atunci nu se stie in ce masura ar fi relevanta, avand in vedere faptul ca, atunci, economia romaneasca si, implicit, preturile erau artificiale, iar multe bunuri cu care suntem acum atat de obisnuiti nici macar nu existau cu 22 de ani in urma. Si totusi, trecand peste perioadele de hiperinflatie, recesiune si criza, au reusit cele doua decenii de capitalism sa ne indulceasca traiul sau nu? Parerile sunt impartite. Putem, insa, lua ca referinta calculele Institutului National de Statistica (INS), potrivit carora salariul mediu net al romanilor din luna octombrie 2011, de 1.457 lei, era mai mare, in termeni reali fata de luna octombrie 1990, cu 17,7%. Altfel spus, un salariu mediu primit de conationalii nostri pe vremea lui Nicolae Ceausescu ar echivala, acum, trecand peste inflatie, denominare si cresterea salariilor pe hartie, 1.238 de lei, scrie EVZ.

Ce sanse au politicienii ca in doua zile sa salveze UE: riscul de „explozie” este foarte mare. Sefii de stat si de Guvern ai Uniunmii Europene (UE) au deschis joi seara la Bruxelles un summit crucial, in cadrul caruia incearca sa gaseasca solutii atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, la criza datoriilor care ameninta zona euro. Reuniunea a inceput cu putin inainte de ora locala 20.00 (21.00, ora Romaniei), cu un dineu care va dura pana joi noaptea tarziu, potrivit unui diplomat. Summitul va continua vineri cu discutii referitoare la modificarea tratatelor UE, solicitata de Germania, in vederea unei consolidari a disciplinei bugetare, dar si asupra unor masuri pe termen mai scurt destinate crearii unor mecanisme de aparare eficiente impotriva crizei. Programul serii a inceput cu o ora mai devreme, printr-o reuniune restransa a comitetului principalilor lideri europeni, cunoscut sub numele de „Grupul de la Frankfurt”, desemnand orasul in care a avut loc prima reuniune de acest tip, anunta Gandul.

Axa Bucuresti-Berlin, fisurata inaintea Summitului istoric? Cateva explicatii. Convergenta Bucuresti-Berlin, atat de evidenta in timpul vizitei in Germania a presedintelui Traian Basescu, din 10 noiembrie, pare sa se clatine. Desi asigurase Berlinul ca va sprijini la summitul de astazi modificarea Tratatului European, in directia intaririi guvernantei economice, Bucurestiul a facut miercuri o jumatate de pas in lateral. In declaratia publica de miercuri seara, presedintele Basescu s-a pronuntat pentru modificarea doar a Protocolului 12, anexa la Tratatul de la Lisabona, urmand ca modificarea Tratatului sa aiba loc abia dupa obtinerea consensului intre cei 27. Amendarea protocolului ar necesita doar consultarea Parlamentului European si a Bancii Centrale Europene, informeaza Adevarul.

Compania de Drumuri a mutat Romania la Cercul Polar. Deszapezirea unui kilometru de drum national in Romania este mai scumpa decat in Finlanda, o tara cu ierni mult mai grele. Cum explica autoritatile si firmele specializate aceasta aberatie? „Performanta” de a avea unele dintre cele mai scumpe autostrazi din aceasta parte a Europei nu este singura pe care tara noastra o inregistreaza in domeniul infrastructurii. Romania este una dintre tarile europene care plateste cel mai mult pentru curatarea autostrazilor si a drumurilor nationale, arata doua lucrari publicate in primavara acestui an in Germania si Finlanda, corelate cu cifrele facute publice de catre Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), scrie Romania Libera.

Cartierele rau famate ale marilor orase din Romania. Desi niciun oras din Romania nu are periferii la fel de periculoase precum Rio de Janeiro, metropola in care saptamanal 30 de persoane mor in conditii violente, la noi exista cartiere rau famate pe care nu-ti pare rau daca nu le vezi niciodata pe viu, ci doar la televizor in jurnalele de stiri care prezinta tot soiul de grozavii. Cartierul Ferentari (mai ales zona Zabrauti) din sectorul 5 al Capitalei nu este doar unul dintre cele mai urate cartiere din tara, ci si unul dintre cele mai periculoase. Unii taximetristi refuza sa aduca clienti in zona, mai ales dupa lasarea serii. Chiar si ziua-n amiaza mare, daca dai o tura prin zona, tot stai cu frica-n san in timp ce te plimbi printre blocurile murdare si maidanele ticsite de gunoaie neridicate cu saptamanile. Personaje dubioase stau grupuri-grupuri pe la colturi si cum vad o fata noua te intreaba curioase ce cauti pe-acolo. Daca scapi de indivizii care te privesc suspiciosi s-ar putea sa nu scapi de haitele de caini vagabonzi care isi fac veacul pe la containerele de gunoi, anunta Vertical News.

Miza actiunii de suspendare a presedintelui. Actiunea de suspendare a presedintelui Traian Basescu, anuntata de Uniunea Social Liberala, este un gest politicianist fara sorti de izbinda. Configuratia din parlament este acum cu totul diferita de acea din primavara lui 2007, atunci cind prin votul celor 322 de parlamentari presedintele a fost suspendat pentru o luna. La referendumul care a urmat, ne aducem aminte ca aproape 75% din populatie a votat impotriva suspendarii. Avea atunci, in 2007, presedintele Traian Basescu 75 la suta capital de incredere in rindul populatiei? Categoric nu, insa foarte multi care au votat impotriva suspendarii presedintelui au realizat jocul politicianist al initiatorilor actiunii de mazilire a sefului statului. In urma cu patru ani, presedintele avea de partea sa sprijinul populatiei, dar era in dizgratia majoritatii parlamentare. Acum, situatia e exact pe dos, informeaza Deutche Welle.

Dinu: Sotia mea e ca un inger caruia Dumnezeu i-a luat aripile. Silviei Dinu i-a fost amputat, in urma cu trei zile, si al doilea picior, dupa ce, in vara, il pierduse pe primul. Milioane de romani sunt alaturi de tine, Silvia. Tu si Cornel ati facut un popor intreg fericit de sute de ori. Oricine stie ca un mare fotbalist si, mai tarziu, un mare antrenor nu poate fi campion decat impreuna cu sotia lui, cu tine adica. In 35 de ani de casnicie linistita in care ati facut mare un copil si v-ati gospodarit discret, departe, foarte departe de obisnuitele barfe mondene. Trebuie sa stii, Silvia, ca lumea, iubindu-l pe el, te iubeste si pe tine. Si cei mai aprigi dusmani ai lui si ai clubului iti sunt acum alaturi si se roaga sa ai forta sa stai cu noi. Sa fii bunica, sa imbatranesti, sa traiesti in liniste, cum o vrea Dumnezeu! Cornel tocmai s-a intors de Dincolo. El a avut forta sa revina la tine si la baiatul vostru. Daca pe Cornel „l-a imbolnavit nerecunostinta oamenilor!”, cum declarai tu intr-un interviu recent din Q Magazine, pe tine trebuie sa te ajute dragostea noastra. Si amintirile. Mai tii minte ce frumos a fost! Erati la aceeasi facultate. V-ati vazut, v-ati placut si, in 1977, la doi ani dupa terminarea studiilor, v-ati casatorit. Nas a fost Fanus Neagu, un om minunat. Baiatul vostru, Cornelus, a venit pe lume in 1988. Sunteti casatoriti de 35 de ani, ceea ce este destul de fantezist pentru un fotbalist. Integral in EVZ.

Povestea ultimilor sasi din Feldioara, care isi traiesc datinile din amintiri. In 2002, la recensamantul precedent, doar 135 din totalul de 6.532 de locuitori ai comunei se mai declarau inca sasi, adica „etnici germani, de religie evanghelica si cu cetatenie romana”, dupa cum fusesera inregistrati in formulare. Acum, dupa nici un deceniu, in evidentele Filialei Brasov a Forumului Democrat al Germanilor din Romania mai figureaza doar doi, sotii Janesch Georg si Waltraud. Asta dupa ce, vreme de peste sapte veacuri, sasii au reprezentat aproape doua treimi din populatia Feldioarei – actualul nume al Marienburg-ului, una dintre cele mai vechi si mai infloritoare asezari teutonice din Transilvania Evului Mediu, atestata documentar inca din prima jumatate a veacului al XIII-lea. Ca pretutindeni in localitatile in care fusesera majoritari veacuri la rand, imputinarea sasilor din Transilvania – ca si a svabilor din Banat – a inceput dupa 1960, ultimul val de plecari inregistrandu-se dupa revolutie, in 1990-91, „cand in Feldioara n-am mai ramas decat vreo 300 de sasi, cei mai multi trecuti de 50 de ani, care nu au putut sa rupa de locul in care s-au nascut si au trait pana atunci, isi aminteste Ecaterina Bodeanu, anunta Gandul.

De ce au descoperit ardelenii lobby-ul international. Inca din timpul primului razboi mondial, liderii romanilor ardeleni au inceput demersurile in strainatate pentru a obtine desprinderea Transilvaniei de Austro-Ungaria. Unii istorici, precum Ioan Scurtu, au gasit in arhive documente emotionante legate de activitatea din zilele premergatoare Adunarii de la Alba Iulia. Inca din aprilie 1917, o delegatie de romani ardeleni alcatuita din Vasile Lucaciu, Vasile Stoica si Ioan Mota a plecat in S.U.A., unde a desfasurat o sustinuta activitate in favoarea cauzei unirii. In iulie 1917, ardelenii au infiintat la Londra „Societatea Anglo-Romana” in acelasi scop. Apoi, cu prilejul constituirii Consiliului National Roman Central, liderii romani au tiparit Manifestul acestuia in 18.000 de exemplare, pe cheltuiala lui Aurel Vlad, iar difuzarea a fost facuta de socialistul Ioan Mihut pe intreg cuprinsul Transilvaniei si al Banatului. In cuprinsul lui era facuta o pledoarie fierbinte pentru unire, Comitetul sublinia ca „Europa este in flacari. Popoarele subjugate au scuturat jugul robiei de clasa si de rasa”, informeaza Romania Libera.