Alexandru Patruti, seful ANRM: Redeventele pentru gazele de sist ar trebui sa fie mai mici decat pentru cele conventionale/UE va crea cu siguranta o legislatie speciala

​Uniunea Europeana ar putea lua in calcul crearea unei legislatii speciale pentru activitatea de explorare si exploatare a gazelor de sist, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). „Romania nu are o legislatie speciala pentru gazele de sist (…) Cu certitudine va fi luata in discutie realizarea unei reglementari speciale, dar nu numai la nivelul Romaniei, ci la nivelul intregii Europe”, a precizat Patruti. Potrivit acestuia, pentru stimularea investitiilor in domeniul gazelor de sist redeventele ar trebui sa fie mai mici decat in cazul gazelor conventionale.

Pentru lucrarile de explorare si exploatare a acestor gaze neconventionale, costurile sunt mai mari, tehnologia este mai sofisticata, fiind necesare utilaje specifice,a declarat recent pentru HotNews.ro Mihail Batistatu, Conf. Univ. la Institutul National de Petrol si Gaze din Ploiesti.

In Europa, subiectul exploatarii gazelor de sist a starnit o serie de controverse. La nivelul UE, cea mai avansata tara din punct de vedere al explorarilor este Polonia. Statele Uniunii Europene, cu exceptia Frantei, sunt deschise posibilitatii exploatarii rezervelor de gaze naturale. De altfel, in luna aprilie, Franta a deschis calea legislativa pentru interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist din motive legate de protectia mediului.

Nici Polonia nu are reglementari speciale pentru gazele de sist chiar daca este cea mai avansata tara din punct de vedere al explorarilor. Insa, presa din Polonia arata ca statul ar putea pierde foarte mult din cauza faptului ca nu exista aceasta legislatie speciala. Presa polona mai arata ca redeventele pentru gazele conventionale sunt de zece ori mai mici decat cele din Norvegia, de exemplu.

In Romania, mai multe companii si-au manifestat interesul de a investi in exploatarea gazelor de sist. Deocamdata, nu au demarat nici macar lucrarile de explorare.

Compania americana Chevron doreste sa faca explorari pe doua perimetre din estul tarii. De altfel, gigantul Chevron a castigat deja dreptul de a extrage rezerve din sudul Dobrogei, de pe 2.500 de kilometri patrati. Chevron a anuntat ca va fora anul viitor prima sonda de explorare.

De asemenea, compania MOL din Ungaria vizeaza lucrari de explorare a gazelor de sist pe un perimetru din Bihor.

Totodata, Sterling Resources a anuntat ca doreste sa exploateze gaze de sist in Oltenia, intr-un perimetru unde exploateaza gaze conventionale in prezent.

Conform Legii Petrolului, redeventele la gaze sunt intre 3,5% si 13% in functie de cantitatea extrasa.

Gazul de sist, continut de anumite tipuri de roca, este considerat dificil de extras, dar potentialul sau este enorm. Insa, progresele in domeniul tehnologiei au determinat companiile energetice sa ceara drepturi de extractie in locatii neobisnuite.

Potrivit unui raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration, Romania, Ungaria si Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19 trilioane de metri cubi, in vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.

Cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, in ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%) si Qatar (13,39%).