Subiectele Zilei: Centura de sud a Capitalei ne costa cat o autostrada; Presa romaneasca de peste granita: intre etnobusiness si ostilitate; Recensamantul moastelor: extraordinarul drum al oaselor sfinte prin bisericile din Romania; George Osborne: "Marea Britanie nu va plati pentru salvarea zonei euro"

Centura de sud a Capitalei ne costa cat o autostrada. Largirea la patru benzi a centurii de sud a Capitalei ne costa mai mult decat constructia de la zero a celor 27 de kilometri de autostrada care va lega Lugoj de Deva. Peste 683,1 milioane de lei, respectiv 207 milioane de euro (la cursul de ieri afisat de BNR de 4,288 lei pentru un euro), va cheltui Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) pentru a moderniza 52 de kilometri din actuala centura a Bucurestiului. Ultimele doua tronsoane au fost atribuite la inceputul acestei luni. Lucrarile de largire a celor 8,6 kilometri dintre Autostrada Bucuresti-Pitesti (A1) si DN7 vor fi realizate de o asociere din care face parte firma lui Florea Diaconu, Delta ACM 93, pentru 22,8 milioane de euro, in timp ce firma lui Nelu Iordache, Romstrade, va largi 11,4 kilometri intre DN2 si Autostrada Soarelui (A2) cu 54,6 milioane de euro, scrie EVZ.

Recensamantul moastelor: extraordinarul drum al oaselor sfinte prin bisericile din Romania. Cate moaste sunt in Romania? „Numai Dumnezeu stie cate sunt raspandite in Romania si in lume”, ne spune un preot, realizator de emisiuni pe teme religioase de la Trinitas TV. Aceeasi dilema o are si Patriarhia: „Nu stim cate moaste sunt in Romania pentru ca Biserica este descentralizata”, marturisete pentru gandul purtatorul de cuvant al Patriarhului Daniel, parintele Constantin Stoica. Romania a devenit tara tuturor moastelor. Jurnalele de stiri nu contenesc sa arate multimi de credinciosi facand cozi interminabile la moastele Sfantului Dumitru, la moastele Sfintei Parascheva sau la moastele Sfintei Filofteia, ca sa numim doar cateva dintre punctele fierbinti ale calendarului crestin ortodox de peste an. Chiar zilele acestea, mii de oameni au asteptat ore intregi pentru a saruta moastele Sf. Dimitrie la Patriarhie si pentru a-si atinge hainele, batistele, certificatele medicale si chiar portofelele de racla sfanta. Un recensamant al moastelor nu a fost inca facut in Romania. De aceea, incercarea gandul de a afla cate oseminte sfinte sunt venerate anual in bisericile autohtone s-a lovit de limite aproximative. 700, 1.000, 10.000, 13.000? In functie de sursele consultate, cifrele difera, anunta Gandul.

George Osborne: „Marea Britanie nu va plati pentru salvarea zonei euro”. Ministrul britanic de Finante, George Osborne, a declarat ca liderii europeni au inregistrat progrese foarte importante in rezolvarea crizei, dar a precizat ca Marea Britanie nu va contribui la planul de salvare. Oficialul britanic a declarat astazi in fata parlamentarilor ca Londra va lua in calcul posibilitatea cresterii contributiei la Fondul Monetar International, dar vrea ca banii sa fie la dispozitia tuturor tarilor, nu numai pentru cele din zona euro. „Pozitia Marii Britanii in aceasta privinta este clara”, a precizat George Osborne. El a mai precizat ca o uniune fiscala in zona euro va oferi oportunitatea unei „rebalansari” a relatiei Albionului cu Bruxellesul. „Vom cauta o rebalansare a responsabilitatilor intre UE si tarile membre”, a spus Osborne, explicand ca in prezent exista un dezechilibru in acest sens, informeaza Adevarul.

Presa romaneasca de peste granita: intre etnobusiness si ostilitate. Problemele publicatiilor romanesti din afara granitelor Romaniei s-au accentuat de la inceperea crizei. Cateva zeci de jurnalisti din comunitatile romanesti de peste granita incearca sa tina sus drapelul luptei pentru pastrarea identitatii culturale si pentru respectarea drepturilor omului. Ignorati de mass-media din Romania, jurnalistii romani din state precum Serbia, Ucraina, Ungaria ori Bulgaria reusesc uneori performante care i-ar face sa paleasca de invidie pe colegii lor de breasla din Romania. De exemplu, un bisaptamanal din Cernauti, „Zorile Bucovinei”, realizat de doar patru oameni, a ajuns sa aiba 14.000 de abonati! Si asta intr-o regiune in care oamenii sunt mai saraci decat cei din Romania, iar atitudinea autoritatilor poate fi descrisa oricum, numai prietenoasa nu. La randul sau, liderul comunitatii romanesti din Valea Timocului, nerecunoscuta de autoritatile din Serbia, Dusan Parvulovici, a creat o agentie internationala de presa, Timoc Press, care se bucura de o mare credibilitate si de o audienta importanta. Si asta desi el este nevoit sa lucreze cu jurnalisti care vorbesc limba romana, dar care nu stiu sa scrie si sa citeasca in limba romana, deoarece intreaga lor educatie scolara a fost facuta in limba sarba, cu alfabet chirilic, scrie Romania Libera.

600 de kilometri de autostrazi, 80.000 de joburi in ani de criza: Cum s-a imbogatit Polonia din fonduri UE. In anul cel mai rau al crizei economice, 2009, in timp ce tarile Europei Centrale si de Est inregistrau scaderi economice dramatice, Polonia reusea un remarcabil +2% la Produsul Intern Brut. Secretul acestei cresteri: fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru proiecte derulate in interes public. Artur Tarasewicz, proaspat numit secretar in cadrul Amabasadei Poloniei la Bucuresti, a inventariat reusitele Poloniei in domeniul atragerii de bani europeni, saptamana aceasta, cu ocazia lansarii campaniei „Facut de ONG” – o initiativa a Coalitiei „ONG-uri pentru Fonduri Structurale” si a Centrului de Resurse pentru participare publica. „In 2009, jumatate din cresterea economica a Poloniei s-a datorat fondurilor europene”, si-a inceput Artur Tarasewicz expunerea. Apoi a amintit, cu rigurozitate, ca in perioada de finantare 2007-2013 Polonia a avut alocate, din asa-numitele fonduri de coeziune, nu mai putin de 67 de miliarde de euro. Adica 20% din totalul fondurilor de acest tip puse la dispozitie statelor membre, anunta Great News.

Cu recensamantul la politicieni. Politicienii nu prea stau pe acasa. Un singur parlamentar dintre toti cei intervievati de „Puterea” a primit pana acum vizita recenzorilor. Este vorba despre deputatul PNL Relu Fenechiu. El spune ca a doua zi dupa completarea chestionarului s-a dus la Primarie pentru a reface unele raspunsuri. Una din intrebarile recensamantului la care cetatenii romani sunt obligati sa raspunda este legata de eventualele „dificultati de memorare sau concentrare”. Chiar daca nu au primit inca vizita recenzorilor, parlamentarii raspund cu nu la aceasta intrebare. Alina Gorghiu (PNL) a ras auzind intrebarea si a marturisit ca nu are probleme de memorie, ci doar dificultati de exprimare. „Sunt raraita”, recunoaste liberala. Sever Voinescu, de la PDL, spune ca n-a primit inca vizita recenzorilor, dar e cu „ochiul pe vizor”. El refuza sa-si faca publice raspunsurile din chestionar, respectiv cele referitoare la concentrare si memorie, invocand confidentialitatea. „Relatia dintre cetatean si recenzor este la fel ca si cea dintre doctor si pacient, avocat si client sau jurnalist si sursa, prin urmare nu va voi da raspunsul la aceasta intrebare”, informeaza Puterea.

Recenzorii, obligati sa noteze ce li se spune, nu ceea ce vad. Un rom care se declara roman va aparea in statistici asa cum se declara, chiar daca recenzorul vede clar ca apartine altei etnii. Recenzorul nu are dreptul sa ceara acte doveditoare. Toate declaratiile facute recenzorului sunt pe propria raspundere, iar acesta nu are dreptul sa ceara niciun document pentru a verifica autenticitatea informatiilor oferite. „Daca zice ca e roman, dar tu vezi clar ca e vietnamez, scrii in chestionar ca e roman”, exemplifica seful Institutului National de Statistica, Vergiliu Voineag. Recenzorii nu au dreptul sa ceara nici documente despre locuinta, cum ar fi acte de proprietate sau dovezi ale statutului de chirias. Recenzarea se realizeaza acolo unde sunt gasite persoanele, fie ca e vorba de resedinta temporara sau permanenta, indiferent daca este proprietate privata sau inchiriata (inchiriere declarata sau nu autoritatilor administrative locale), scrie EVZ.

Judecatorii au „cantat” dupa cum a vrut Adi Minune. Magistratii Comisiei de Control a Averilor l-au crezut pe cuvant pe manelist cand acesta s-a scuzat ca n-a declarat „din motive personale” vanzarea unei vile. Manelistul Adi Minune, pe numele real Adrian Simionescu (37 de ani), a „uitat” sa declare inspectorilor de integritate o tranzactie imobiliara de 100.000 de euro, prin care a vandut un apartament in Pitesti. In fata Comisiei de Cercetare a Averilor de la Curtea de Apel Bucuresti manelistul a spus ca nu a declarat aceasta tranzactie din motive personale, iar magistratii l-au crezut pe cuvant si au clasat dosarul. Din noiembrie 2008 pana in aprilie 2011, Adrian Minune a fost consilier local in Stefanestii de Jos (Ilfov). Atunci cand i-au verificat averea lui Adi Minune, inspectorii Agentiei Nationale de Integritate (ANI) i-au gasit mai multe neconcordante flagrante intre veniturile declarate si cheltuieli. Manelistul a declarat venituri de 38.000 de euro, in perioada 2008-2010, dar a cheltuit de aproape patru ori mai mult: 140.000 de euro, potrivit oficialilor, anunta Adevarul.