De ce risca Romania sa fie suspendata de la tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

La sfarsitul lunii august, Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto va trebui sa ia decizia finala referitoare la suspendarea Romaniei de la tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Motivul este insuficienta indeplinire a unor functii specifice ale Sistemului National pentru estimarea emisiilor de gaze cu efect de sera. O eventuala suspendare a eligibilitatii ar putea insemna blocarea procesului de vanzare a surplusului de unitatii de emisii de dioxid de carbon. De asemenea, ar putea duce la limitarea tranzactiilor operatorilor din Romania care participa la Schema de Tranzactionare a Emisiilor din cadrul Uniunii Europene.

Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto a anuntat, la mijlocul lunii iulie, suspendarea eligibilitatii Romaniei privind participarea la mecanismele flexibile ale Protocolului de la Kyoto, pana la rezolvarea unor neconformitati. Suspendarea eligibilitatii devine efectiva numai in cazul in care ea va fi mentinuta prin decizia finala a Comitetului, care va fi luata la sfarsitul lunii august. „Comitetul de conformare ne-a mai cerut niste lamuriri si trebuie sa le trimitem pana in august”, a declarat pentru HotNews.ro Iosif Nagy, presedintele Agentiei Nationale de Protectie a Mediului. Acesta nu a precizat care sunt neconformitatile la care face referire Comitetul.

• HotNews.ro a incercat sa obtina mai multe lamuriri de la Ministerul Mediului. „Concluziile Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto constata, in  plan general, insuficienta indeplinire a unor functii specifice ale Sistemului National pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera”, se  arata in raspunsul dat de Ministerul Mediului.

Inventarul pe 2010, depistat cu nereguli

Romania este obligata sa transmita anual, la Secretariatul Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC) inventarul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera (INEGES). Ca urmare a analizei Inventarului National transmis in anul 2010, echipa de experti a inaintat Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto un set de intrebari de implementare, cu privire la potentiale neconformitati identificate in raport. Comitetul de Conformare a notificat Romania asupra acestor intrebari de implementare.

Acest inventar (INEGES 2010) a fost transmis catre Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice in anul 2010 si vizeaza emisiile de gaze cu efect de sera ale Romaniei pentru perioada 1989- 2008.

Ca parte a sistemului national de estimare a emisiilor, inventarul national trebuie realizat in conformitate cu liniile directoare si cu ghidurile de bune practici elaborate de IPCC (International Panel on Climate Change).

• IPCC este organismul stiintific care asigura, pregateste si valideaza majoritatea informatiilor si a metodologiilor ce fundamenteaza actiunile globale  impotriva schimbarilor climatice. UNFCCC aproba informatiile girate de IPCC, iar acestea devin astfel obligatorii pentru raportarile si comunicarile statelor  care sunt incluse in protocolul de la Kyoto.

Neregulile constatate

• Lipsa metodelor bazate pe niveluri mai inalte de estimare din anumite categorii cheie pentru calcularea emisiilor de GES, metode cerute de ghidurile de bune  practici ale IPCC
• Persistenta mai multor subcategorii de activitate pentru care nu au fost estimate emisiile de gaze
• Insuficienta adecvare la circumstantele nationale si la ghidurile de bune practici a informatiilor din INEGES 2010 privind emisiile de gaze cu efect de sera  rezultate din folosinta terenurilor si silvicultura.
• Justificarea insuficienta privind alegerea anumitor metode de selectie a unor factori de emisie si a unor date de activitate cuprinse in inventar.
• Necesitatea aplicarii mai stricte a planului de asigurare a controlului si evaluarii calitatii in ceea ce priveste realizarea inventarului national.

Ce presupune suspendarea eligibilitatii Romaniei (Explicatia Ministerului Mediului)

Articolele 6 si 12 ale Protocolului de la Kyoto prevad posibilitatea transferului de unitati de reducere a emisiilor rezultate din proiectele derulate prin intermediul mecanismelor flexibile, respectiv mecanismul Implementare in Comun (Joint Implementation – JI) si Mecanismul de Dezvoltare Curata (Clean Development Mechanism – CDM). Beneficiul acestor proiecte este reciproc: tara gazda a proiectului beneficiaza de acces la masuri si tehnologii curate, care asigura emisii scazute din activitatile respective atit pentru prezent cit si pentru viitor, iar partenerul (si dezvoltatorul) din proiect poate transforma emisiile de GES reduse prin respectivul proiect intr-un „credit” de emisii pe care il poate folosi pentru alte activitati proprii.

Romania are deja aprobate sau in implementare un numar de 19 proiecte de implementare in comun. In cazul unei eventuale suspendari a eligibilitatii sub articolul 6, Romania va putea continua procedurile de evaluare, aprobare si derulare a proiectelor, dar partenerii din proiect nu vor mai putea opera, pe durata suspendarii, transferul de unitati de reducere a emisiilor in conturile proprii.

In ceea ce priveste articolul 17 din protocolul de la Kyoto, acesta ofera posibilitatea ca un stat, care detine un anumit numar de Unitati ale Cantitatii Atribuite de emisii, sa comercializeze direct spre terti propriile Unitati ale Cantitatii Atribuite (AAU) ramase disponibile ca urmare a depasirii propriei tinte de reducere a emisiilor. Eventuala suspendare a eligibilitatii sub articolul 17 nu va mai permite Romaniei, pe durata suspendarii, sa-si comercializeze surplusul de AAU disponibil.

Un alt efect al posibilei suspendari a eligibilitatii va consta in limitarea tranzactiilor operatorilor din Romania care participa la Schema de Tranzactionare a Emisiilor din cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme- EU-ETS). Acestia vor putea tranzactiona doar pe piata primara certificatele de emisii care le-au fost alocate prin Planul National de Alocare, insa aceste certificate nu vor mai fi disponibile pentru tranzactionarea pe piata secundara.

HotNews.ro a aratat la sfarsitul lunii iunie cum poate pierde Romania miliarde de euro din cauza ca nu a reusit sa vanda surplusul de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). Romania detine un surplus de 300 de milioane de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). Erau foarte valoroase in urma cu doi-trei ani, iar daca ar fi fost vandute atunci, Romania ar fi putut obtine cu usurinta circa 3 miliarde de euro. Intre timp, s-au devalorizat, statul putand obtine in prezent doar maxim 1,2 miliarde de euro. Guvernul s-a mobilizat foarte greu si nu a reusit nici pana acum sa comercializeze aceste unitati, legislatia necesara fiind adoptata abia anul trecut. Dupa un an de la adoptare, Executivul a constatat ca legislatia trebuie schimbata pe motiv ca „unele prevederi sunt nejustificat de restrictive”. Autoritatile au gasit chiar si o scuza: lipsa de experienta in ceea ce priveste aspectele procedurale.

Potrivit Ministerului Mediului, este o piata „profund dezechilibrata”, in conditiile in care doar Rusia si Ucraina au un surplus de peste 8 miliarde de AAU-uri, in timp ce potentiala cerere la nivel mondial este de doar 200 de milioane de AAU-uri.

Diferenta dintre AAU-uri si certificatele de emisie de gaze cu efect de sera

Ministerul Mediului considera ca trebuie facuta distinctia intre unitati ale cantitatii atribuite (AAU-uri) care apartin statului roman si certificate de emisie de gaze cu efect de sera (EUA) sub EU-ETS, care apartin operatorilor economici, care au primit aceste certificate prin Planul National de Alocare.

Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului are dreptul sa emita o anumita cantitate de emisii de GHG in conformitate cu valoarea atribuita prin Protocol.

Unitatile cantitatii atribuite sunt efectiv tranzactionate si urmarite in cadrul Registrului National (administrat in prezent de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, institutie subordonata MMP) sub forma unor Assigned Amount Units (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent = 1 credit de carbon). Din punct de vedere juridic, dreptul de a emite GHG si, implicit, dreptul asupra tranzactionarii AAU-urilor in limitele angajamentelor Protocolului de la Kyoto, apartine Partilor – deci Statului Roman. In consecinta, vanzarea AAU-urilor implica tranzactionarea unor drepturi de proprietate ale statului roman si se va supune legislatiei relevante privind transferul drepturilor de proprietate ale statului.

• Prin Ordonanta de Urgenta a Guvenului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de Unitati ale Cantitatii Atribuite Romaniei prin Protocolul de la Kyoto, aprobata cu completari prin Legea nr.145/2010 si Hotararea Guvernului nr. 432/2010 privind initierea si dezvoltarea schemelor de investitii verzi, a fost reglementata posibilitatea valorificarii surplusului de unitati ale cantitatii atribuite (AAU-uri) Romaniei prin Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.