Cinci ONG-uri avertizeaza ca noul proiect pentru asa numita lege Big Brother are in continuare prevederi neconstitutionale

Cinci organizatii non-guvernamentale (ONG-uri) au solicitat marti ministerului Comunicatiilor (MCSI) organizarea unei dezbateri publice asupra proiectului de Lege privind retinerea pentru sase luni a datelor de trafic si localizare pentru convorbirile telefonice si pe internet, asa numita Lege Big Brother. In 2009 legea a fost declarata neconstitutionala, iar noul proiect pastreaza elemente neconstitutionale si care ar putea viola dreptul la viata privata, sustin organizatiile. Ionut Negrescu, secretar general adjunct in MCSI, spune ca statul roman se afla in blocaj, prins intre o directiva UE care cere stocarea acestor date pentru 6 luni si Curtea Constitutionala care zice ca nu poti retine pentru 6 luni datele unei persoane care nu este sub urmarire penala.

Solicitarea a fost initiata de ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociatia pentru Tehnologie si Internet (APTI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Societatea de Stiinte Juridice (SSJ).

• „Legea privind retentia datelor personale si de trafic reprezinta transpunerea in legislatia nationala a unei directive europene. Prima forma a legii a fost considerata neconstitutionala. Organizatiile semnatare considera ca aceasta a doua forma reia elementele neconstitutionale anterioare si mentine mecanismele care pot conduce la violarea dreptului la viata privata”, se arata in comunicatul celor cinci ONG-uri.

Noul proiect de lege suspus dezbaterii publice pe site-ul MCSI la data de 23 iunie, incearca din nou implementarea unei directive UE emise in 2006, in conditiile in care o lege similara la nivel national adoptata in 2008 (Legea 298/2008) a fost declarata neconstitutionala in 2009.

Ce date ar trebui stocate de operatorii de telefonie si internet

Conform noii legi, furnizorii de comunicatii electronice vor fi obligati sa asigure pe cheltuiala proprie crearea si administrarea unei baze de date, in format electronic, in vederea retinerii, pentru o perioada de 6 luni de la data efectuarii comunicarii, a urmatoarelor categorii de date:

• datele necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;
• datele necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari; 
• datele necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii; 
• datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare; 
• datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament; 
• datele necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.

In Nota de fundamentare la acest proiect de lege se spune ca „legea se aplica doar in privinta datelor de trafic si de localizare ale persoanelor fizice si juridice, precum si datelor necesare pentru identificarea abonatului sau utilizatorului inregistrat. Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.

• Ionut Negrescu: Suntem in blocaj – Directiva UE cere stocarea datelor pentru 6 luni pentru toti utilizatorii, Curtea Constitutionala nu este de acord

Principala problema pe care o au autoritatile romane este legata de perioada de retinere a datelor solicitata de dierectiva UE, sustine Ionut Negrescu, secretar general adjunct in Ministerul Comunicatiilor.

• „In vechea lege aveam o mare problema: Curtea Constitutionala spune ca nu poti retine pentru 6 luni datele unei persoane care nu este sub urmarire penala si noi retineam la toti. Pe de alta parte, acest lucru este contrar directivei UE, care cere retinerea acestor date pentru minim 6 luni. Aici suntem in blocaj”, sustine Ionut Negrescu.

Potrivit acestuia, de un an si jumatate un grup de lucru condus de Ministerul Justitiei si din care au mai facut parte oficiali din Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Administratiei si Internelor si Departamentul de Afaceri Europene (DAE) a avut nenumarate discutii cu oficialii Comisiei Europene si au venit cu acest proiect de lege prin care spera sa fie acceptat inclusiv de Curtea Constitutionala.

• „Am incercat sa instituim cat mai multe garantii astfel incat retinerea pentru 6 luni sa nu mai fie o problema: in primul rand – faptul ca se spune clar ce date vor fi retinute si doi pentru ce infractiuni si cum se pot accesa datele de trafic. Bineinteles ca societeta civila poate sustine ca legea este neconstitutionala. Vom vedea ce zice Curtea Constitutionala in cazul in care se aproba legea. Noi am incercat sa asiguram garantiile, in acelasi timp daca au solutii ii asteptam cu solutii. Grupul de lucru nu a fost in stare sa vina cu alte solutii. De asta am si supus consultarii publice”, spune Negrescu.

70-80% din datele care ar trebui retinute sunt si acum stocate de operatorii de telefonie, sustine Negrescu

Acesta sustine ca din noul proiect a disparut sintagma „date conexe”, criticat de Curtea Constitutionala care avertiza ca nu au fost definite clar datele care se retin. In prezent, in proiect sunt surprinse exact datele solicitate de UE, date de trafic care oricum sunt si acum stocate, sustine Negrescu.

• „Operatorii de comunicatii sunt nevoiti conform codului fiscal sa retina aceste date in cazul in care sunt contestati pe factura pe care o emit. 70-80% din aceste date se retin in prezent. Pe o factura vezi durata, pe cine suni, ora la care faci apelul. In plus se mai retine acum locatia si tipul de echipament. In plus mai sunt si datele de internet care inainte nu se retineau”, a precizat Ionut Negrescu.

Spre deosebire de vechea lege, in noul proiect de lege ar fi enumerate infractiunile pentru care se pot solicita de catre organele de ancheta aceste date de la operatori si ar fi disparut procedura speciala privind modul de acces la aceste date.

• „Legea veche avea o procedura speciala, adica modul in care se accesau aceste date de catre organele de ancheta. Potrivit vechii legi organele de ancheta aveau nevoie de un mandat de la un judecator pentru a accesa acele date. Acum se merge pe codul de procedura penala”, a mai spus Ionut Negrescu.

Bogdan Manolea, jurist: Proiectul actual este mai rau decat legea declarata neconstitutionala

Contactat de HotNews.ro, Bogdan Manolea, jurist si director executiv al APTI (una din cele cinci ONG-uri semnatare ale manifestului de marti) si-a exprimat in primul rand indignarea pentru lipsa de comunicare a Ministerului Comunicatiilor.

• „O dezbatere publica trebuie anuntata. Nu sa se puna pe site in consultare publica un proiect. Vorbesc despre un grup de lucru pe care nu l-au recunoscut public niciodata. De 2 ani Guvernul nu a avut o pozitie ferma, coerenta si publica pe acest subiect care sa fie comunicata si Comisiei Europene”, sustine Bogdan Manolea, care mai avertizeaza ca nu a existat dezbateri cu societatea civila si operatorii pentru acest proiect.

Problema cea mare este insa ca noul proiect este mai rau decat legea declarata neconstitutionala, spune acesta.

• „Proiectul actual este mai rau decat legea anterioara din punct de vedere al protectiei drepturilor fundamentale. De ce? Procedura de acces la date care anterior era detaliata acum este lapidara. Nu se spune clar nici cine are acces la date. Este vag. Propun o noua lege care in mod cert va fi declarata din nou anticonstitutionala, decat sa ia atitudine si sa fie implicati in discutiile la nivel european”, a precizat Manolea.

Care este pana la urma marea problema cu aceasta lege si cu Directiva UE?

• „Problema principala este cea subliniata si de Curtea Constitutionala: Nu poti pastra date cu caracter personal ale tuturor cetatenilor pornind de la prezumtia ca oricine poate fi suspect. In plus, Directiva UE este aberanta pentru ca incalca dreptul la viata privata, nu aduce nici un plus pe partea de aplicare a legii si tehnic se poate sa gasesti alte metode de ati ascunde datele de trafic”, a mai spus Manolea.

Citeste mai multe detalii despre acest subiect pe blogul personal al lui Bogdan Manolea.

De ce se tem autoritatile: Sa nu ajungem ca Suedia in fata Curtii Europene de Justitie

Graba cu care autoritatile au suspus consultarii publice acest proiect este teama legata de o sanctiune din partea Comisiei Europene. De altfel, Comisia Europeana a declansat deja pe 16 iunie 2011 o procedura de infringement (incalcare a dreptului comunitar) impotriva Romaniei. Asta in conditiile in care legea anterioara a fost declarata neconstitutionala si a fost abrogata, iar Romania nu are momentan legislatia armonizata.

Suntem abia in primul stadiu al acestei proceduri europene, care are trei etape din care ultima este procesul la Curtea Europeana de Justitie. Ionut Negrescu da astfel exemplul Suediei, o tara care nu a vrut sa aplice aceasta directiva si se afla in prezent in fata Curtii Europene de Justitie (CEJ).

• „Pentru neimplementarea acestei directive Suedia a ajuns in fata CEJ, iar in februarie 2010 Curtea europeana a decis ca aceasta tara are la dispozitie un an de zile sa implementeze directiva. Au facut acest act normativ, dar nu a fost inca votat aflandu-se in dezbateri in Parlament. In aprilie 2011, Suedia a fost trimisa din nou catre CEJ, iar in aceasta a doua faza trebuie sa platesti penalitati. Comisia Europeana solicita 50.000 de euro pentru fiecare zi de neimplementare de la momentul in care s-a dat prima decizie a CEJ (februarie 2010)”, a explicat Negrescu.

Aceasta pozitie de obedienta neconditionata aproape a autoritatilor romane in fata UE, in conditiile in care alte state care trec prin aceeasi situatie, este criticata de juristul Bogdan Manolea, pe blogul sau:

• „Sigur ca onor MCSI, ca parte din guvernul Romaniei, ar fi putut, mai ales dupa decizia CCR (ca si altor curti constitutionale – cum ar fi cele din Germania, Cehia sau Cipru), sa adopte o pozitie verticala si transanta in privinta revizuirii directivei (…) dar aceasta presupune pe linga intelegerea efectiva a deciziei constitutionale si o atitudine demna de un stat membru al UE si nu un stat cersetor al UE”, spune acesta.

Directiva UE privind stocarea datelor de trafic la convorbirile telefonice si pe internet va fi revizuita

In luna aprilie din acest an, Comisia Europeana a anuntat ca acesta Directiva UE prin care tarile membre trebuiau sa asigure ca operatorii de telecomunicatii pastreaza cel putin pentru sase luni datele de trafic la convorbirile telefonice si pe internet (fara continutul comunicatiilor) va fi revizuita. Unul dintre motive este ca directiva nu garanteaza ca stocarea, descarcarea si utilizarea acestor date respecta pe deplin dreptul la viata privata si protectia datelor cu caracter personal, ceea ce a dus la anularea legislatiei de transpunere a directivei de catre instantele din unele state membre (Romania este unul dintre acestea).

Decizia Comisiei Europene a fost luata dupa realizarea unui raport de evaluare a modului in care statele membre au transpus directiva si impactul asupra operatorilor si consumatorilor. Si in Romania, aceasta lege a fost declarata neconstitutionala.

• „Noi am stat si amanat atat pentru ca am asteptat raportul CE, care a venit in aprilie 2011, raport care spune ca directiva este necesara dar ca trebuie revizuita. Am transmis ca asteptam revizuirea si ca avem probleme cu Curtea Constitutionala. Ne-au zis „nu”. In 2011, in toamna, daca incepe revizuirea va dura cel putin 2 ani. Pana atunci trebuie sa aveti vechea directiva implementata si oricum revizuirea nu va viza o reducere a perioadei de retinere ci cel mult o armonizare, ni s-a spus”, a mai declarat Ionut Negrescu.

Asteptarile oficialului din Ministerul Comunicatiilor sunt ca acest proiect de lege sa fie adoptat in Guvern „pana la sfarsitul verii”, urmand ca incepand din septembrie sa intre in dezbatere parlamentara.