Sari direct la conținut

Subiectele Zilei: Un CAP nedesfiintat la revolutie acum face super-profit si da tractoristilor lefuri de 2300 euro; Concurenta la bursa zilierilor din centrul Capitalei: 20 pe un loc; Noua harta economica a Romaniei. Salariile, PIB-ul si productivitatea pe cele 8 regiuni; Cum a intrat Romania in razboiul din Est

HotNews.ro
Subiectele Zilei, Foto: Colaj foto
Subiectele Zilei, Foto: Colaj foto

Ucigaşul plătit susţine că bileţelele „criminale” au fost arse în cabinetul Elodiei. Asasinarea medicului psihiatru Violeta Teodorescu a fost pusă la cale în fostul birou al Elodiei Ghinescu. Criminalul Erwin Preşmereanu şi soţul victimei, fostul procuror, în prezent avocat, Victor Teodorescu, au ajuns să plănuiască asasinatul în biroul Elodiei, din întâmplare: apartamentul a fost închiriat de mama ucigaşului. Culmea ironiei, planul a fost urzit de 1 martie, când Victor Teodorescu ar fi trebuit să fie, de fapt, ocupat cu alegerea unui mărţişor, nu a unui criminal, pentru soţia sa. Avocatul i-a trasat sarcini criminalului pe mai multe bileţele, pe care apoi le-a ars şi aruncat în toaleta cabinetului Elodiei. Prejmereanu a reuşit, totuşi, să sustragă două dintre bileţele, profitând de neatenţia lui Teodorescu. Bileţele care au ajuns, acum, în posesia anchetatorilor, expertiza efectuată confirmând că scrisul aparţine avocatului, scrie EVZ.

Noua harta economica a Romaniei. Salariile, PIB-ul si productivitatea pe cele 8 regiuni. Din harta economica si a mediului de afaceri a regiunilor de dezvoltare din Romania reiese nu numai decalajul enorm dintre regiuni, ci si dintre judetele aflate in aceeasi regiune de dezvoltare. Timis, de exemplu, detine 42% din forta de munca totala din Regiunea Vest si are un indice de productivitate, PIB/cap de locuitor, de 8.700 de euro, cu 30% peste media regiunii si cu 83% peste cel inregistrat in Caras Severin. Citeste mai multe despre salariile si productivitatea din Regiunea de Vest. Cea mai saraca regiune din Romania este cea de Sud-Vest, cu posibila capitala la Craiova, care contribuie cu doar 7,7% din PIB la produsul intern brut national. Sud-Vestul este, de asemenea, si regiunea cu cei mai putini angajati, circa 385.000. Vezi aici de ce regiunea de Sud-Vest este cea mai saraca, anunta Gandul.

Scandalul drepturilor de autor ia proportii. Societatea de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor (Copyro) a decis schimbarea din functie a directorului general Nicoleta Cofcinski, care se va intampla la jumatatea lunii viitoare. Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) a decis, in urma unui control efectuat in acest an la Copyro, suspendarea temporara a activitatii acestui organism de la 1 iunie. Societatea de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor (Copyro) a avut incasari, in 2009, de circa 1,5 milioane de euro, potrivit ORDA, care acuza ca institutia, a carui presedinte este Eugen Uricaru, a pastrat 60% din aceasta suma. „Legea prevede 15%, nimic mai mult”, puncteaza Robert Bucur, director general ORDA, informeaza Adevarul.

Un CAP nedesfiintat la revolutie acum face super-profit si da tractoristilor lefuri de 2300 euro. CAP-ul capitalist de la Curtici are o cifra de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plateste asociatilor cate 1500 de kilograme de grau la hectar, un record national, iar tractoristii castiga 2300 de euro pe luna. In 1987 inginerul agronom Dimitrie Musca a fost numit presedinte si inginer sef la „CAP Lumea Noua” din localitatea aradeana Curtici. In doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit si le-a facut taranilor brutarie in sat. Apoi a venit Revolutia si marea improprietarire postdecembrista. Intr-o zi, Musca s-a trezit in curtea CAP-ului cu majoritatea proaspetilor proprietari de terenuri. „Noi nu vrem sa se desfiinteze CAP-ul nostru. Cu ce o sa ne alegem fiecare? Cu o caramida din grajd pe care s-o ducem acasa? Vrem sa ramanem in continuare in asociatie, iar tu sa ne conduci pe mai departe, ca ai facut treaba buna pana acum”, isi aminteste inginerul, scrie Romania Libera.

Guestpost. Liviana Rotaru: Cred că ne mor ziarele pentru că suntem leneşi. Eu sunt ziaristă şi atât. Aşadar o să spun ce cred despre ”noi”, ”trepăduşii”, oamenii de teren, nu despre ”ei”, adică redactorii şefi, mogulii, patronii de ziare sau managerii de presă. Cred că ne mor ziarele pentru că suntem leneşi (da, noi, redactorii, reporterii) şi nu mai ieşim din redacţii, pentru că nu citim ziarele în care publicăm şi pentru că deşi e ora 11 habar nu avem cu ce subiect ”a deschis” concurenţa. Pentru că nu avem chef să ne întâlnim cu oamenii, nici să mergem să îi căutăm, pentru că ni se pare că suntem foarte ocupaţi şi când sună câte cineva la telefonul fix din redacţie nu avem răbdare să ascultăm şi spunem imediat ”Cine vrea să vorbească cu ăsta? E un nebun care zice că are nu-ştiu-ce informaţie”, anunta Vox Publica.

Ce joburi cauta romanii in tara si in strainatate. In Romania, cele mai cautate locuri de munca sunt cele care necesita studii medii, arata un studiu realizat de site-ul de recrutare ejobs.ro pe perioada anului 2010. De departe, job-ul care i-a tentat cel mai tare pe romani a fost cel de transportator de valori: anul trecut, aproape 44.000 de persoane si-au trimis CV-ul sperand ca vor prinde o astfel de slujba. Pe pozitiile urmatoare ale clasamentului se afla locurile de munca din domeniul vanzarilor, informeaza Vertical News.

Concurenta la bursa zilierilor din centrul Capitalei: 20 pe un loc. In fiecare dimineata, in jurul orei 6.00, in centrul Capitalei, langa Piata Sf. Vineri, vreo 40 de oameni se aduna ca furnicile si asteapta sa fie luati la lucru. Care cu sacose de hypermarket, care cu pungi de plastic sau rucsacuri, se fixeaza cu fata spre strada si intreaba orice trecator are „fata de patron”. Multi dintre ei recunosc ca nu-i leaga vreo mare prietenie cu mistria sau canciocul, sunt stangaci la dat glet si doar au vazut cum se „zidesc” peretii de rigips. Insa, sunt meseriasi la spart cu ciocanul, rapizi la facut mortarul cu lopata, sapa santul cat ai zice peste, cara mobila, iar la cules cirese sunt siguri ca „n-ai nevoie facultate”. Concurenta e mare. Un reporter Evz a incercat sa se angajeze zilier. N-a reusit, scrie EVZ.

Cate stele a dat Ministerul Sanatatii spitalelor in care s-a operat la lumina lanternei si in care masa de operatie s-a rupt in timpul interventiei chirurgicale. Spitalul Orasenesc Negresti-Oas, din Satu Mare, unde la sfarsitul lunii ianuarie un pacient in varsta de 77 de ani a fost operat la lumina unei lanterne, in timpul unei pene de curent in care nu a pornit nici generatorul, a fost incadrat la categoria a IV-a. Adica are un nivel de competenta bazal si deserveste populatia pe o raza administrativ-teritoriala limitata, pentru afectiuni cu grad mic de complexitate, anunta Gandul.

Intrarea României în război – o eroare motivată geopolitic. Intrarea efectivă a României (şi mai cu seamă a armatei române) în alianţa cu Hitler, odată cu atacul asupra Uniunii Sovietice de acum 70 de ani, rămâne în analiza de azi ceea ce ea a fost şi atunci: un eveniment politic şi militar ubicuu şi complex, despre care în egală măsură se poate spune că a fost o eroare, dar şi că a avut, totuşi, o legitimare istorică. Această ambivalenţă derivă dintr-un detaliu concret (şi, atunci, dramatic) al geopoliticii româneşti la începutul anilor ’40 ai secolului trecut: pur şi simplu, România era prinsă pe linia previzibilă de contact dintre două puteri totalitare – Germania hitleristă şi URSS stalinistă -, fără nici un alt aliat regional sau occidental valid şi dispus s-o ajute să „evadeze” din această capcana, informeaza Adevarul.

Cum a intrat Romania in razboiul din Est. Marturiile ofiterilor romani arata noi fatete ale conflagratiei mondiale. Ofiterul superior George Magherescu, din Statul Major al Armatei Romane, un apropiat al generalului Ion Antonescu, ne-a lasat marturii deosebit de interesante pentru cei ce studiaza istoria celui de al doilea razboi mondial. La care se adauga o completare absolut inedita: „Romanii pe frontul de Est. Razboiul intre viata si moarte”, marturiile a 12 veterani, participanti pe frontul din Est – soldati si ofiteri – luate de cercetatorul Cornel Jurju, de la Institutul de Istorie Orala Cluj, scrie Romania Libera.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro