UPDATE Peter Imre, Adevarul Holding: Daca ma intrebati unde sunt banii, o parte din ei sunt la acele agentii grase care arata stiintific cum se cumpara spatiu publicitar * Cristian Mucichescu, OMD: Presa scrisa si-a atins anumite limite

Avansul tehnologic, trusturile media, editorii si agentiile au fiecare partea lor de vina pentru scaderea abrupta a investitiilor in presa scrisa romaneasca din ultimii ani, pe o piata unde numai Internetul creste, spune Cristian Mucichescu, managing director al agentiei de media OMD Romania. „Presa si-a atins anumite limite din punct de vedere tehnologic. Sigur, nu pe toate (…) A fost inovatie, dar poti sa faci inovatie non-stop? E de ajuns sa publici poze 3D ca sa te lupti cu televiziunea?”, s-a intrebat Mucichescu, marti, in cadrul Conferintei Nationale a Presei din Romania. La randul sau, Peter Imre, directorul general Adevarul Holding, a afirmat ca o parte din banii pierduti de presa scrisa sunt „la acele agentii grase” care arata „stiintific” cum se cumpara spatiul publicitar. Razvan Corneteanu, pana in urma cu un an directorul Adevarul Holding, a apreciat ca ideea ca cineva sa-si faca trust de presa ca sa se protejeze de procuratura „s-a perimat”.

A patra editie a Conferintei Nationale a Presei din Romania, eveniment organizat de Media Management Institute, este dedicata antreprenoriatului si inovatiei in mass-media. Vezi mai multe detalii aici.

Cristian Mucichescu, OMD:

Banii sunt la clientii de publicitate, iar acestia dau drumul la bani in functie de anumiti factori de eficienta. Toata industria scade, cu exceptia mediului online, care a crescut
Si in alte tari se fac simtite tendinte similare (scaderea sau stagnarea pietei in ansamblu si scaderea publicitatii in presa scrisa, in timp ce online-ul creste) – exemple: Cehia, Ungaria, Polonia, Spania, Italia, Germania. In toata Europa, cel mai afectat mediu a fost printul, potrivit datelor OMD
Presei, oricat ar vrea sa inoveze, ii lipsesc anumite trasaturi – nu are sunet, imagine in miscare
Unul din vinovati – avansul tehnologic, televiziunea combinata cu Internetul. Printul a reusit sa se mentina o anumita perioada de timp si cam asta este tot
Presa si-a atins anumite limite din punct tehnologic. Sigur, nu pe toate, mai are ceva de spus
Printre vinovati se numara, probabil, trusturile media care au in portofoloiul lor (pe langa televiziuni, radiouri) si presa scrisa. Au fost trusturi care nu s-au protejat. Au ales unitati de profit, ziarul a fost lasat de izbeliste pentru ca televiziunea avea mai mult impact. Daca tot au scazut atat de mult pretul la TV, puteau macar sa incerce sa coreleze scaderea pretului la televiziune cu investitii minime in ziar. Ex: O scadere de 20% daca investesti si in ziarele mele sau cu o scadere de 10-15% daca nu investesti si in acele ziare.
Departamentele de vanzari de la anumite publicatii nu si-au schimbat deloc discursul in dialogul cu agentiile de media, in perioada de criza, cand toti directorii de marketing sunt alarmati si urmaresc eficienta in vanzari. Trebuie gasite nise unde poti atrage bani mai usor
Foarte multe publicatii si-au lansat site-uri. Agentiile, pana la urma, au inceput sa investeasca. Dar nu s-a facut nicio separatie intre continutul de site si cel de ziar. Daca ai acelasi continut – ti-ai dat singur la picioare
Agentiile de media – probabil ca si noi avem o vina ca au disparut banii in perioada de criza. Mai precis, aceea de a intelege ca exista indicatori media pe care trebuie sa-i aplicam mai bine
Ce ar trebui sa faca publisherii? Sa raspunda la intrebari precum: Este necesar sa avem doua ziare de sport? Dar financiare? Cate ziare quality pot co-exista?; Content similar pe editia tiparita si pe site?; Politica de vanzari (rate card si discount) este calibrata? A fost inovatie, dar poti sa faci inovatie non-stop si sa apelezi la poze 3D sa te lupti cu televiziunea? E de ajuns?; Daca un business nu e profitabil, ce alt motiv ai sa-l tii in picioare?

In cadrul aceluiasi eveniment, Dan Vasile, managing director Rautakirja Romania, a estimat ca valoarea veniturilor industriei de presa scrisa, din vanzari la chiosc, se ridica la circa 60 de milioane de euro.

Dan Vasile, Rautakirja:

Unde s-au dus banii? Majoritatea editurilor importante concureaza inclusiv in segmentul de distributie. Acest fapt a dus la pierderi cumulate de neincasare de aproximativ 40 milioane euro in ultimii zece ani, peste 10% din total venituri in acesti ani
Piata neagra: sunt companii ce pot disparea peste noapte. Este singura industrie care nu necesita casa de marcat. In Bucuresti – peste 20% piata neagra. Lipsa unor solutii tehnologice centralizate duce la lipsa de control in depozitele tuturor partenerilor
Solutii: un sistem automat de retur ar duce la inchiderea in proportie de 99,9% a pietei negre; investitii masive in tehnologie; consolidarea pietei de distributie. Miza: eliminarea pietei negre, eficientizarea partenerilor din industrie aflati in lansul distributiei

Peter Imre, directorul general Adevarul Holding, a afirmat in cadrul conferintei ca o parte din banii pierduti de presa scrisa sunt „la acele agentii grase care arata stiintific cum se cumpara spatiul publicitar. Stiu despre mafia agentiilor de publicitate si despre presiunea lor asupra trusturilor de pesa”.

Peter Imre, Adevarul Holding:

Daca pe mine ma intrebati azi unde sunt o parte din bani, sunt la acele agentii grase care arata stiintific cum se cumpara spatiul publicitar. Stiu despre mafia agentiilor de publicitate si despre presiunea lor asupra trusturilor de presa
La Adevarul Holding, o agentie si-a permis sa spuna ca-si retrage banii pentru ca presa si-a permis sa fie independenta. Daca aceasta agentie si alte agentii isi permit astfel de lucruri, presa este un fel de chelner care aduce ce i se comanda
Cei care produc media, stiri, ziare, reviste, inclusiv ziarele de pe internet sunt ca producatorii de rosii. Cei care preiau marfa la piata iau tot profitul
Globalizarea, localizarea si impartirea pe grupuri geografice, demografice etc – atata vreme cat presa se va adapta la aceste tendinte va avea consumatori mai departe
Una din inovatiile de la AH, anul trecut, a pornit de la o observatie foarte simpla. In 20 de ani de presa libera, Romania a produs 6000 de puncte de vanzare, poate exagerez si sunt 5.500. Prin 5.500 de puncte de vanzare incercam sa ajungem la 20 de milioane de posibili consumatori. Si ne miram ca nu se vand ziarele si revistele
Pana la sfarsitul lui 2011, AH cu cele 5500 de puncte de vanzare plus alte 10.000 (punctele de vanzare ale unei retele comerciale – n.r.) va avea acces la 15-16.000 puncte de vanzare. Va fi o revolutie din toate punctele de vedere. Rezultatele se vad astazi si prin cele 500 de Mic.ro. Aceste puncte de vanzare nu sunt chioscuri, nu se numesc Rodipet, nu impiedica nimic ziarul sa ajunga la cumparator. Romania a ramas blocata in ideea chioscurilor
Businessul de media poate fi facut profitabil. Nu stiu daca fiecare publicatie in parte trebuie sau poate sa fie profitabila, dar un trust media trebuie sa fie profitabil. Pentru AH este o posibilitate imensa sa-si atraga cititorii si catre alte produse. Spatiul interactiv: Cand intri printr-un ecran de mobil sau calculator intr-un spatiu de stiri, poti sa iti faci acolo si cumparaturile si sa apelezi la diverse servicii. Companiile media, pe langa stirile pe care le produc, vor putea sa atraga bani prin aceste servicii adiacente
Sunt convins ca economia ne va permite sa facem la un moment dat si in Romania ce s-a intamplat in Slovacia, unde patru publicatii mari au introdus in comun un perete de plata
Spatiul virtual face ca presa sa devina independenta de orice fel de presiuni – ale agentiilor, ale politicului, ale multinationalelor si poate sa supravietuiasca

Razvan Corneteanu, pana in urma cu un an directorul Adevarul Holding, a apreciat ca ideea ca cineva sa-si faca trust de presa ca sa se protejeze de procuratura „s-a perimat” si ca „e normal ca valorile brandurilor sa fluctueze in functie de rezultate, dar e anormal sa fie cioplite de catre proprietari prin activitati colaterale domeniului (…) Ar trebui sa ii intrebam pe Codrut Seres, pe Sorin Ovidiu Vantu”:

Punctul meu de vedere este al unuia care a participat la mai multe tranzactii importante
Exista trei elemente principale luate in calcul in evaluarea media: valoarea companiei in sine, raportata la rezultatele financiare; pozitia strategica a companiei, legata de cifrele de audienta, tiraj etc; valoarea brandului, care a trezit mereu discutii aparte
Primul element e usor de cuantificat: in ultimii trei ani, noutatea nu vine din disparitia EBITDA, ci a faptului ca produse media au inceput sa fie cumparate dupa ureche.
In special bancherii au aceste idei preconcepute ca din presa nu se pot face bani, ci se pierd bani. E o idee nociva si falsa. Exemple: Revista Capital a produs peste 10 ani de zile minim un milion de franci elvetieni net anual. Evimentul Zilei in perioada lui Cornel Nistorescu era un exemplu de profit constant. Libertatea a generat, probabil, cele mai mari profituri din presa romana, ajungand la peste 8 milioane de franci elvetieni in 2006. Alte exemple: ziarele de sport conduse de Ioanitoaia si Tolontan, Ziarul Financiar
Constanta care leaga aceste cazuri de succes – performanta bine masurata, pozitia 1, rareori pozitia 2 pe segmentul lor
Faptul ca spunem ca o investitie de 100 de milioane in media este enorma dovedeste ca noi gandim mic
Valoarea brandului: cand discuti despre valoarea brandului, discutia se romanizeaza, in bine si in rau. Nicio alta tara nu si-a alterat brandurile de presa ca Romania. E normal ca valorile sa fluctueze in functie de rezultate, dar e anormal sa fie cioplite de catre proprietari prin activitati colaterale domeniului. (…) Ar trebui sa il intrebam pe Codrut Seres (…), pe Sorin Ovidiu Vantu. (…) Nu intamplator, ultima discutie a mea cu Dinu Patriciu, transformata intr-o cearta pasionala, s-a legat si de acest personaj, SOV. (…)
Care mai e valoarea businessurilor de media din Romania? Aceea pe care noi o dam prin ce facem si ce spunem.
Ideea ca-mi fac trust de presa ca sa pot sa ma protejez de procuratura s-a perimat
Angajati oameni pentru suportul digital folosind produsele de presa scrisa ca extensii ale acestor suporturi digitale
Alegerile trec, managerii dispar si proprietarii se plictisesc, dar jurnalistii si oamenii de presa raman