FOTOGALERIE Elena Ceausescu, la șpriț cu presedintii Romaniei

Elena Ceausescu – „oferindu-si graţiile” unui ofiter nazist (ce seamana cu Radu Mazare). Elena Ceausescu – moșită de Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu si Gheorghe Gheorghiu-Dej si dand nastere unei noi lumi (intruchipata simbolic de „bebelusul” Adrian Severin). Elena Ceausescu – citind din Marchizul de Sade. Elena Ceausescu – la distractii cu presedintii Romaniei („Hai sa ne lustram sambata seara, iara!”). Elena Ceausescu – dansand la bara (bara Justitiei) si tot Elena Ceausescu dansand erotic alaturi de celelalte Elene ale Romaniei (Udrea, Lupescu, EBA)…

Sunt cateva dintre ipostazele in care artista Marilena Murariu a pictat-o pe cea cunoscuta romanilor mai ales ca „savanta de renume mondial” si „tovarasa de viata a Geniului Carpatilor”. „Despre Elena in general” este o expozitie-manifest ce prezinta „un inedit protest impotriva falsitatii politicii si a stereotipurilor pe care guvernantii le-au expus pe scena societatii romanesti in ultimele doua decenii”.

Prezentata publicului bucurestean in ultimele doua saptamani, la galeria Simezia, „Despre Elena in general” prezinta „directia aberanta pe care a luat-o societatea romaneasca dupa iesirea din comunism, resimtita indeosebi le nivelul puterii politice”, dupa cum explica Marian Constantin, curatorul expozitiei.

Pornind parca de la ideea lui Tudor Gheorghe, ca „Elenele n-au fost benefice pentru neamul romanesc”, expozitia Marilenei Murariu are ca laitmotiv efigia Elenei Ceausescu.

Titlurile tablourilor din expozitia „Despre Elena in general”

Am invins!
Dama de pica
Dar aste decoratii, cum cine ti le-a dat?
Feeria decembrista
Freci Can-Can
Hai sa ne lustram sambata seara, iara!
In general, artist
In general, jurnalist
In general, om de afaceri
In general, politician
In general, prea cuvios
In general, vecin
La barre de la justice
Natura moarta cu omagiu
Originea lumii noi
Presidents are a Girl’s Best Friend
Prin gratii de fier
Profetul si modelul Helene

Elena Ceausescu – oferindu-si gratiile unui ofiter nazist (intruchipat de Radu Mazare)

„Insa, cum lesne deducem, nu „ilustra figura a savantei de renume mondial”, nici „tovarasa de viata a Geniului Carpatilor” – desi aluzii rizibile ale acestor ipostaze „consacrate” ale ei nu lipsesc pe alocuri – ci un personaj naucitor, inspirat de diabolizarea sa postcomunista: Elena desfranata, cea despre care, de pilda, fratii lui Ceausescu au afirmat ca in timpul razboiului isi oferea gratiile soldatilor germani”, spune curatorul expozitiei.

„Acest episod al biografiei informale a Elenei a insuflat continutul primului tablou realizat „Prin gratii de fier”, relevant intrucatva, prin datele sale definitorii, pentru toate celelalte lucrari ale seriei. El apare ca o parodie a celebrului cantecel revolutionar care l-a inspirat dar, de fapt, se dovedeste o satira a actualitatii politice. In lucrare sunt infatisati Elena si un ofiter german intr-un interior modest. Ea, asezata pe un pat de fier, savureaza satisfacuta o tigara, in timp ce militarul se redreseaza. Pe perete, deasupra patului atarna o cunoscuta fotografie din tinerete a lui Ceausescu, acesta lasand impresia ca asista la scena care tocmai s-a consumat.

Imaginea ar ramane un simplu calambur vizual, daca in figura ofiterului neamt nu ar fi recognoscibile trasaturile unui politician contemporan [n.r. Radu Mazare] care s-a exhibat pe sine si progenitura sa pe un podium de moda, defiland in uniforma nazista”.

Elena Ceausescu, aceasta Marilyn Monroe a Romaniei

„Un savuros pamflet i-a fost inspirat pictoritei de personalitatea provocatoare a lui Marilyn Monroe. Lucrarea, al carui subiect isi are obarsia in versurile unui cantec din filmul „Gentlemen prefer blondes”, ii reuneste admirativ pe cei trei sefi de stat in jurul stralucitoarei blonde, metamorfozata conjunctural in Elena”, spune Marian Constantin despre tabloul „Presidents are a Girl’s Best Friend”.

„Conexiunea cu un alt slagar dedicat pe calea undelor de Marilyn lui JFK [n.r. „Diamonds are a Girl’s Best Friend”] este stravezie si indica, transpusa in mediul autohton, o noua ridiculizare a identificarii cu un model pervers. Show-ul mediatic de prost gust, histrionismul politic pot fi in egala masura sugerate, dat fiind poza „glamoroasa” a actorilor”.

Oracolul din Damaroaia si „modelul Helene”

Tabloul „Profetul si modelul Helene” o prezinta pe Elena Ceausescu alaturi de Oracolul din Damaroaia (Silviu Brucan), „care, se stie, a jucat un rol fundamental in sfarsitul Ceausestilor. Fostul stalinist invederat, convertit subit la capitalism, este reprezentat ca pictor narcisist, desfatat de propria-i „opera”. Ochiadele complice pe care cele doua personaje le arunca privitorului divulga depravarea modelului prognozat.”

In alt tablou, intitulat „Dama de pica”, Elena „detine rolul expansivei dame de companie a celor care-i joaca destinul la carti. Ambiguitatea este sporita de intruziunea lui Ceausescu in grupul „calailor”, semn al impartasirii unui mental comun”.

„Am invins”! („Mircea, fa-te ca lucrezi!”)

„Fara a fi rupte din contextul stilistic al ansamblului, trei scene anume, prin insemnatatea acordata fundalurilor „ecranate”, inspirate de imaginile de tip cinematografic sau televizat, dezvaluie corelatii cu media contemporane – eficace mijloace de manipulare in masa”, mai spune curatorul expozitiei „Despre Elena in general”.

„Am invins!”, un „remake” insolit al cunoscutului episod din decembrie ’89, imaginea este construita pe doua registre: desi in plan secund („virtual”) actiunea se focalizeaza in jurul exaltatelor chipuri ale Poetului si Actorului, prim-planul („real”) este copios dominat de silueta protagoniste noastre, a carei vivacitate exploziva nu lasa nici un dubiu asupra veritabililor invingatori. Unii dintre acestia, poate cei mai cunoscuti, figureaza in ipostaze joviale in „dimensiunea televizata” a tabloului, subliniind inca o data ideea de manevrare ideologica, subversiv intruchipata de Elena”.

„Personajele ce populeaza gradina zoologica a Marilenei Murariu exista in primul rand pentru ca rezulta dintr-un spectacol media al carui punct zero poate fi localizat undeva pe drumul dintre ultimul Telejurnal din socialism si suspect de invingatorul „Am invins!” (Mircea, fa-te ca lucrezi!)”, crede si Vlad Morariu.

„Andrei Ujica si Harun Farocky aratasera inca din 1992, in binecunoscuta lucrare video „Videograme ale unei Revolutii”, efectul devastator al acelui emotionant „Am invins!” pentru publicul din fata terminalului TV.

In pictura Marilenei Murariu, revolutia televizata, spectacolul revolutiei este spectacolul prin excelenta, pentru ca ceva din aceasta compunere ciudata de inselare si auto-inselare, optimism studiat, dispret si ranjet sardonic se vor regasi in toate celelalte scene.

Putem observa ca ceva din spectacolul revolutiei trece in mod necesar prin profetiile brucaniene din trecut, prin marsul nazist pe un podium de moda, printr-un imaginar can-can de emancipare politic-feminista si, nu in cele din urma, printr-un „Happy Birthday Mister President!” al concordiei sociale.”

Despre Marilena Murariu

Marilena Murariu s-a nascut pe 26 mai 1954, la Iasi. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, sectia Pictura (clasa prof. Vasile Grigore).

Este cunoscuta mai ales pentru lucrarile din seria „Balcic”. De asemenea, a dedicat felinelor o intreaga expozitie, intitulata „Câtz”, in 2009.

13 lucrari ale artistei, cu tema „Balcic”, figureaza in filmul „Tinerete fara tinerete” de Francis Ford Coppola. Mai multe despre Marilena Murariu gasiti aici.