Sari direct la conținut

​VIDEO De ce nu a cazut Japonia la cutremur? Cum au fost salvate mii de vieti de tehnologia constructorilor niponi

HotNews.ro
Daune minore dupa un cutremur de 8,9 grade, Foto: Reuters
Daune minore dupa un cutremur de 8,9 grade, Foto: Reuters

Dupa un cutremur cu magnitudine de 8,9 grade, Japonia a ramas „in picioare”. In alte tari, cutremure mai mici au pus la pamant orase intregi (vezi Chile, Italia sau Noua Zeelanda). Bilanturile oficiale arata ca, desi in crestere, numarul victimelor e de citeva sute, cele mai multe decese fiind cauzate de tsunami si nu de cutremur. Care este secretul constructorilor japonez? Doi ingineri romani de prestigiu, Dragos Marcu si Dan Dubina, explica pentru cititorii HotNews.ro regulile stricte de construire si inovatiile tehnice din Japonia.

Cei doi ingineri spun ca un cutremur cu magnitudine mare nu este neaparat un cutremur distructiv. Un alt aspect relevant este adancimea la care se produce seismul, cel din Japonia afectand in principal cladirile joase, nu pe cele inalte. Un rol important il au si tehnologiile de ultima generatie folosite la cladirile noi.

Citeva dintre atuurile care ajuta Japonia sa treaca fara multe pagube umane peste cutremurele frecvente:

– Coduri extrem de stricte in proiectare si constructii

– Sisteme de avertizare rapida in fiecare casa din zonele de coasta (cele mai expuse la tsunami)

– Carari excelent semnalizate catre zonele cele mai inalte in localitatile expuse inundatiilor provocate de tsunami

– Ziduri de aparare impotriva valurilor mari​

Dan Dubina, membru al British Institution of Structural Engineers, presedintele Asociatiei Producatorilor de Constructii Metalice din Romania, membru al Biroului Executiv al Comisiei Europene de Constructii Metalice:

  • Lucrurile nu sunt asa simple. Intensitatea unui cutremur este doar un indicativ. Cand auzi de o intensitatea atat de mare, crezi ca este proportionala cu caracterul ei distructiv, insa nu este neaparat asa. Sunt si alti factori in discutie.
  • De exemplu, cutremurul din Noua Zeelanda a avut magnitudine putin peste 6 grade si ati vazut ce pagube a produs.
  • Rezistenta unei cladiri la cutremur este data de mai multe lucruri: conceptia lor in functie de tipul de seisme care se produc in regiunea respectiva, modul in care se construieste, materialele folosite, executia, natura terenului de fundare.
  • Se folosesc materiale cu caracteristici superioare, beton cu rezistenta mai inalta, oteluri cu proprietati de ductilitate mai conforme cu ce se pune in proiect. Daca toate aceste lucruri concura, se obtine un rezultat mai bun.
  • Sunt mai multe tehnologii moderne care ofera un comportament bun al cladirii, in caz de seism: una este izolarea la baza (vezi clip) sau sisteme de tip pendul. Insa nu putem spune ca absolut toate cladirile din Japonia au fost construite asa, desi japonezii sunt exersati in acest tip de constructii. Sa nu uitam ce s-a intamplat la Kobe in 1995. Daca nu s-au produs multe pagube, este datorita naturii cutremurului.

Dragos Marcu, inginer, Profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti, proiectantul structurii celor mai inalte cladiri in Romania:

  • Cutremurul s-a produs in mare, la o distanta de 250 km de Tokyo, la o adancime de circa 20 de mile. Se inscrie in regimul cutremurelor de suprafata care afecteaza nu zone foarte intinse, spre deosebire de cel vrancean, care este un cutremur de adancime medie si care afecteaza o arie extinsa.
  • La noi sunt afectate cladirile cu o inaltime medie, la ei cele cu o inaltime mica.
  • Japonezii sunt unii dintre cei mai avansati si la nivel de cercetare si la nivel de norme antiseismice, si la nivel de construire.
  • Referitor la rezistenta cladirilor la seism, sunt multi factori care conteaza, inclusiv calitatea muncii pe care o presteaza sudorul sau dulgherul.
  • Si tehnologiile sunt din ce in ce mai moderne, materiale noi si tehnologia amortizorilor seismici

Dragos Marcu despre cutremurul din Japonia:

Ultimele tehnologii folosite in proiectare in zonele cu risc seismic:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro