Presa in Diagonala: Alegerile din Tunisia vor avea loc in luna iulie; Belarusul este somat sa elibereze dizidentii politici; Organizatia Natiunilor Unite doreste sa coordoneze ajutorul umanitar catre Libia; Julian Assange contesta extradarea catre Suedia

Alegerile din Tunisia vor avea loc in luna iulie. Presedintele interimar al Tunisiei Fouad Mbazaa a facut publice cateva detalii legate de alegerile libere promise cetatenilor imediat dupa rasturnarea lui Zine El Abidine Ben Ali. Potrivit acestuia, alegerile pentru un consiliu reprezentativ cu sarcina de a rescrie constitutia vor avea loc pe 24 iulie 2011. Pana la acea data un guvern provizoriu va conduce tara. Mbazaa va ramane si el in functie pana la alegerea consiliului desi in actuala ei forma constitutia limiteaza interimatul la o perioda de 60 zile, scrie BBC.

Hillary Clinton confirma infiintarea unei baze antiracheta in Polonia. Secretarul de stat SUA Hillary Clinton a confirmat decizia Washingtonului de a infiinta o baza cu unitati aeriene si antiracheta in Polonia. Potrivit informatiilor lansate de Wikileaks, la finele anului 2010, NATO dezvolta la solicitarea SUA si a Germaniei un plan de protectie a Estoniei, Lituaniei si Poloniei impotriva amenintarilor externe. Potrivit The Guardian, in acest plan sunt implicate SUA, Anglia, Germania si Polonia care vor aduce trupe pregatite sa tina piept unei agresiuni armate impotriva statelor Baltice si a Poloniei. Moscova se opune de multa vreme desfasurarii de forte din apropierea granitelor sale, actiune care ar resprezenta o amenintare a securitatii si ar putea strica echilibrul de forte in Europa. In septembrie 2010, SUA a renuntat la planul construirii unui sistem de aparare impotriva rachetelor in Polonia si Cehia. La aflarea vestii Moscova s-a mai linistit si chiar a anuntat ca renunta si ea la aducerea rachetelor tactice Iskander-M in zona Kaliningrad, zona de granita cu Polonia si Lituania (tari membre NATO). In cadrul summitului de la Lisabona, NATO si Rusia au convenit asupra unei cooperari pentru crearea unui sistem de aparare contra rachetelor in Europa. Cu toate acestea, fiecare partea are viziunea sa: in timp ce NATO ar prefera sa existe doua sisteme independente care sa lucreze si sa faca schimb de informatii, Rusia doreste un sistem unitar, anunta Ria Novosti.

Italia: 15 ani de inchisoare pentru un preot pedofil. Un preot italian din dioceza Romei, al carei episcop este Papa, a fost condamnat joi la 15 ani si patru luni de inchisoare de tribunalul penal din capitala italiana, pentru faptul ca a abuzat sapte copii, intre anii 1998 si 2008, a anuntat agentia italiana Ansa, citata de AFP. Parchetul a cerut o pedeapsa de 18 ani de inchisoare pentru acte sexuale cu minori, violenta sexuala si incitare la prostitutie cu minori in cazul preotului Don Ruggero Ciotti, in timp ce unul dintre avocatii sai a solicitat eliberarea clientului sau pe motiv ca nu ar exista probe suficiente. Preotul a fost condamnat pentru ca a abuzat sexual timp de zece ani copii care ii erau incredintati, in special in timpul taberelor organizate de parohie. (R.M.)

Belarusul este somat sa elibereze dizidentii politici. Slovacia, Cehia, Ungaria si Polonia (care formeaza in cadrul UE grupul informal V4) au cerut marti Belarusului sa inceteze persecutia impotriva miscarii pro democratice. Cele 4 tari au mai informat Belarusul ca nu poate exista dialog intre ele atata timp cat nu elibereaza detinutii politici. V4 s-a intrunit marti la Bratislava alaturi de Guido Westerwelle, ministrul de externe german, si de Catherine Ashton, seful pe probleme externe al UE. Westerwelle si Ashton au sustinut decizia V4 legata de Belarus. Lukashenko se afla la conducerea Belarusului inca din 1994 si este adeptul unei politici dure care reprima dizidenta si tine economia sub controlul statului. Anul trecut Lukashenko a castigat inca odata alegerile cu aproape 80% din voturi, alegerile au fost insa contestate si presedintele acuzat de frauda. In fata protestelor masive autoritatile au inceput sa faca arestari. Peste 700 de persoane au intrat in inchisoare pentru proteste, intre ei si sapte dintre contracandidatii lui Lukashenko. In urma acestui val de arestari UE a impus sanctiuni hotarand ca presedintele si alti politicieni ai actualului regim nu au dreptul sa calatoreasca in Europa. Totodata activele respectivelor persoane au fost inghetate, informeaza Fox News.

Julian Assange contesta extradarea catre Suedia. Avocatii lui Assange au depus contestatie impotriva hotararii de extradare a clientului lor catre Suedia, unde are de infruntat acuzatii de viol si abuzuri sexuale. Inalta Curte londoneza a confirmat primirea documentatiei aferente apelului dar inca nu a stabilit o data pentru inceperea audierilor. Daca apelul va fi respins Assange va fi trimis in Suedia in maxim 10 zile. Saptamana trecuta fondatorul WikiLeaks a declarat ca se astepta la o asemenea decizie din partea tribunalului londonez, dar ca ea este gresita. Assange se lupta sa scape de extradare inca din luna decembrie si a negat intotdeauna acuzatiile aduse. In Suedia il asteapta patru acuzatii formulate de doua femei. Una din ele il acuza de viol, iar cealalta a lansat trei acuzatii, toate legate de abuzuri sexuale. Odata ajuns in Suedia Assange se teme ca Washingtonul va cere extradare sa. SUA cerceteaza de mai mult timp siteul WikiLeaks, dar pana in acest moment nu a lansat nicio acuzatie oficiala, scrie The Guardian.

Organizatia Natiunilor Unite doreste sa coordoneze ajutorul umanitar catre Libia. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon (foto), a organizat joi o video-conferinta cu reprezentantii agentiilor Natiunilor Unite si ai institutiilor internationale pentru coordonarea ajutorului umanitar catre Libia, a anuntat purtatorul de cuvant al ONU, Martin Nesirky. Video-conferinta a reunit reprezentanti ai Ligii Arabe, Organizatiei Conferintei Islamice /OCI/, Uniunii Europene /UE/, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa /OSCE/, Consiliului Europei. La conferinta au participat de asemenea Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Programul Alimentar Mondial, Inaltul comisariat pentru refugiati, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, UNICEF, Departamentul ONU pentru operatiunile de mentinere a pacii si Departamentul pentru afaceri politice, a precizat Martin Nesirky, anunta AFP.

Bulgaria va trimite echipe umanitare in Libia, dar exclude ajutorul militar. Bulgaria planuieste sa trimita ajutor umanitar libienilor, dar exclude orice interventie de tip militar. Guvernul vrea sa trimita personal specializat care sa ii asiste pe cetatenii libieni care incearca sa paraseasca tara. Totodata in Libia se mai afla si cetateni bulgari care sunt indemnati de autoritatile de la Sofia sa paraseasca continentul African. Declaratia bulgarilor vine la o zi dupa ce UE a anuntat ca va tripla valoarea ajutorului pentru refugiatii libanezi. Decizia UE a fost influentata de apelul ONU care a solicitat implicare internationala pentru a putea face fata situatiei umanitare de la granita libiano-tunisiana. UE planuieste saptamana viitoare un summit fortat de criza din Libia in care se va discuta pe larg situatia de la granite si haosul din interiorul tarii africane. Problema majora pare a fi in sistemul de sanatate libian care era bazat in mare proportie pe cetateni straini, iar dupa fuga acestora situatia devenind grava, scrie Novinite.

Socialistii germani: Pactul franco-german „nu va solutiona criza”. Reprezentantii Partidului Social Democrat german sunt de parere ca „Pactul pentru competitivitate” propus de Germania si Franta nu este solutia potrivita pentru criza economica din zona euro. Initiativa franco-germana primeste critici, de asemenea, si din partea fostilor presedinti ai Comisiei Europene, Romano Prodi si Jacques Delors, care avertizeaza ca aceasta ar putea fi ineficienta. Oficialii Partidului Social Democrat german sunt de parere ca Uniunea Europeana ar trebui sa se concentreze pe masuri imediate pentru a restabili increderea in pietele financiare, inclusiv prin majorarea celor 440 de miliarde de euro alocate fondului de salvare pentru statele din zona euro care sunt impovarate de datorii externe, scrie EurActiv.

Rusia: Dmitri Medvedev spune ca va continua politica tarului „eliberator” Alexandru al II-lea. Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat joi ca va continua politica tarului Alexandru al II-lea, care a abolit serbia in urma cu 150 de ani si care a facut o serie de reforme radicale. „Astazi, noi incercam sa dezvoltam institutii democratice insuficiente, incercam sa schimbam economia noastra si sistemul politic”, a declarat Medvedev, in deschiderea unei conferinte care are ca tema „Mari reforme si modernizarea Rusiei”. „Continuam de fapt politica pusa in practica acum 150 de ani”, a adaugat el, in cadrul acestei conferinte care incearca sa stabileasca o paralela intre reformele tariste si politica actuala, organizata in fosta capitala imperiala, Sankt Petersburg. De cand a ajuns la putere, Medvedev a facut din modernizarea tarii una din prioritatile sale, indreptandu-se in special spre modernizarea economiei ruse, prea dependenta de exportul de hidrocarburi, prin dezvoltarea sectorului inaltelor tehnologii. In cursul conferintei, presedintele rus s-a detasat de trecutul sovietic, laudand in special actele tarului Alexandru al II-lea, relateaza AFP. (R.M.)