Top 4 investitii prioritare ale Ministerului Economiei

Realizarea centralei hidroelectrice Tarnita-Lapustesti este primul proiect dintr-un top 4 cu investitiile prioritare pe 2011 realizat de Ministerul Economiei. Pe urmatorele locuri se afla Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, Interconectorul Azerbaijan-Georgia Romania (AGRI) si proiectul demonstrativ pentru captarea si stocarea carbonului la SC Complexul Energetic Turceni, potrivit unor informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro. Premierul Emil Boc a cerut, recent, de la fiecare minister in parte o lista cu cate 4-5 proiecte mari de investitii, planificate pentru 2011.

• Obiectivul de investitii centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnita-Lapustesti

„Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti presupune asigurarea de fonduri de investitii de peste 1,164 miliarde euro (fara TVA) si este prevazuta a se face prin atragerea in mod transparent a capitalului privat al companiilor cu bonitate si forta financiara„, precizeaza Ministerul Economiei.

Investitia necesara pentru racordarea la sistemul energetic national a CHEAP Tarnita-Lapustesti a fost evaluata la 135 milioane euro urmand a fi introdusa in planul de investitii al Transelectrica SA.

Stadiul actual SC Hidroelectrica a angajat prin procedura de licitatie restransa, un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanta SRL, HydroChinaZhongNan Engineering Corporation, Banca Comerciala Romana SA) pentru servicii de consultanta juridice, financiare, comerciale si tehnice in vederea selectarii de investitori si a infiintarii societatii comerciale si tehnice in vederea selectarii de investitori si a infiintarii societatii comerciale

pentru realizarea obiectivului Tarnita-Lapustesti. Contractul de consultanta in valoare de aproximativ 5 milioane euro a fost semnat pe 25 august 2010.

• Proiectul Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda

„Finalizarea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda va aduce Romaniei un plus de putere instalata de cca 1.400 MW ce va asigura practic dublarea productiei nationale de energie electrica din surse nucleare„, precizeaza Ministerul Economiei.

Pentru realizarea acestui proiect estimat la 4 miliarde euro a fost creata societatea ENERGONUCLEAR. Actionariatul ENERGONUCLEAR era format din: Nuclearelectrica SA 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, cate 9,15% iar ARCELOR MITTAL si IBERDROLA cate 6,2%.

In septembrie, grupul CEZ a decis sa se retraga, pana la sfarsitul acestui an, din proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Adrian Borotea, directorul de afaceri corporative al CEZ Romania, a declarat ca a existat un „concurs de proiecte” la nivelul grupului si in urma unei analize s-a decis renuntarea la proiectul de la Cernavoda. Pe zona energiei nucleare, grupul CEZ isi va concentra investitiile in Cehia si Slovacia.

In perioada urmatoare, participatia CEZ ar urma sa fie impartita intre ceilalti actionari sau preluata de catre alti investitori interesati. Intre timp, Comisia Europeana a emis o opinie favorabila referitoare la finalizarea Unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda, in conformitate cu prevederile Articolului 43 din Tratatul EURATOM. CE a remarcat faptul ca investitia indeplineste obiectivele din Tratatul EURATOM si contribuie la dezvoltarea mixului energetic din regiune, iar autoritatile romane in domeniu vor asigura implementarea tuturor recomandarilor CE.

• Interconectorul Azerbaijan-Georgia Romania (AGRI)

Proiectul AGRI implica transportul gazelor naturale azere lichefiate prin Georgia cu traversarea Marii Negre. Interconectarea energetica a Asiei Centrale cu Piata Europeana presupune constructia a doua terminale (de lichefiere-respectiv regazeificare) in Georgia si Romania. Sunt in curs de finalizare demersurile legate de inregistrarea AGRI LLG Project Company la Registrul Comertului. Societatea va avea sediul la Bucuresti, va fi inregistrata ca societate romana si va avea urmatorul actionariat: ROMGAZ (Romania), SOCAR (Republica Azerbaijan) si GOGC (Georgia) fiecare companie detinand 33,33% din capitalul social al societatii, urmand ca ulterior partea ungara sa se alature acestei societati, cota fiecarui actionar urmand sa fie de 25% din capitalul social.

Potrivit Ministerului Economiei, Comisia Europeana a „receptionat pozitiv” posibilitatea includerii AGRI pe lista proiectelor prioritare care ar urma sa fie finantate de UE.

Reprezentantii autoritatilor romane au spus in mai multe randuri ca AGRI e cel mai ieftin proiect la alternativele de transport al gazelor naturale catre Europa din Marea Caspica si Asia Centrala. Dupa un an de negocieri, cele trei tari au semnat in septembrie un acord privind infiintarea unei companii de proiect care va avea sediul la Bucuresti.

Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanza (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere. Intr-o prima faza, ar putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze.

• Captarea si stocarea carbonului la Turceni

Proiectul demonstrativ pentru captarea si stocarea carbonului in Romania pentru blocul 6 de 330 MW, bloc existent, reabilitat, cu functionare pe lignit, la SC Complexul Energetic Turceni este evaluat la aproximativ 1 miliard de euro. Potrivit Ministerului Economiei, va fi pus in functiune pe 31 decembrie 2015, urmand sa fie captate circa 1,2 milioane de tone de CO2 pe an. Operatorul de stocare va fi Romgaz, iar operatorul de transport va fi Transgaz.