VIDEO Copilul tau este in siguranta? Bataia rupta din rai, sau nu oricine poate avea grija de un copil

Bataia aplicata celui mai slab, ca asa fac cei ”puternici” – lovesc in general in cel care nu se poate apara -, poarta in Romania genericul „Bataia e rupta din rai”. O scuza fara fundament venita dintr-o zona obscura a intelepciunii populare, ideea ca un suflet in formare poate fi strunit doar prin corectii fizice sau abuzuri repetate inca predomina in educatia copiilor de pe la noi. In termeni juridici, „educatia” prin bataie se numeste maltratare si se pedepseste conform legii. La unii – mai sever, la altii – nu. O bona din Florida, SUA, a fost condamnata saptamana trecuta la opt ani de inchisoare pentru batai repetate aplicate unui copil de 11 (unsprezece) luni. La noi, pedepsele se limiteaza inca la daune morale si amenda penala. Dincolo de cadrul legal, un copil batut ramane un copil batut, indiferent daca agresorul ii este ruda sau nu. Intr-un larg consens, parintii romani inca ignora faptul ca violenta de orice fel – fizica, morala sau intelectuala – produce efecte ireversibile.

Vezi VIDEO, citeste tot articolul si comenteaza pe MedLive.ro.

Uzul fortei spre a leza integritatea fizica, morala sau psihica a unei persoane poate lua forma unor actiuni fizice – lovirea – sau a unor imagini ori expresii verbale. Pe langa efectele devastatoare pe termen lung, violenta de orice fel – psihica, emotionala, fizica, sexuala – creeaza tipare comportamentale pentru viitorii adulti, care vor perpetua la randul lor abuzul deprins in copilarie, intr-un ciclu nesfarsit al violentei.

„Si pe mine m-a batut tata, si o meritam cu varf si indesat”

Culpabilizarea prin bataie („de ce ma obligi sa te bat?!”), sau prin presiune pshica si pedepse absurde („nu faci cum iti spun, nu primesti nimic de mancare”) se transmite inca din generatie in generatie, prin parinti, bunici, alte rude apropiate, tutori, bone. „Eu te-am facut, eu te omor” nu ne zgarie urechile, este o banalitate. Victimele educatiei prin bataie isi accepta culpa si pedeapsa, gasind ca natural modul de tratament si aplicandu-l mai departe propriilor copii. „M-a strunit, om m-a facut! Eu am ajuns bine, la fel fac si eu la mine-n casa”. Alaturi de bataile situate uneori la limita sadismului, se adauga sudalmile: „dobitoc, cretin, prost”, cu variatiuni; „cu ce-am gresit sa am asemenea copil”, „ma faci de rusine”, „nu meriti nimic”. Reducerea celui mai slab la un zero este, printre altele, o forma de dominare pentru care victima ar trebui sa fie „recunoscatoare” candva: „o sa-mi multumesti pentru asta cand vei fi mare!”.

Angajatul tau, batausul copilului tau. Nu oricine poate avea grija de un copil

Cadrul legal al activitatii de bona / dadaca in Romania, practic, nu exista. Majoritatea parintilor prefera sa plateasca serviciile bonelor de ocazie, recomandate sau nu, „la negru”. Aptitudinile de educator sunt, desigur, discutabile – nu oricine poate avea grija de un copil. Ca modalitate de control al bonelor, unii parinti apeleaza la „camera ascunsa” plasata strategic. Pe forumuri romanesti dedicate parintilor, filmarile surpriza cu scene de violenta indreptate asupra copiilor sunt analizate in amanunt. Mult mai rar, parintii apeleaza la justitie. Daca in statul american Florida, o bona care a batut repetat un bebelus in varsta de 11 luni a primit o pedeapsa de opt ani de inchisoare, aici pedepsele sunt ilar de blande: daune morale si amenda penala.

Cazuri prezentate in presa romaneasca:

• 16 iunie 2010: Instanta bucuresteana condamna, in premiera, o bona care a maltratat fetita in varsta de doi ani de care avea grija. Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a condamnat-o pe Lovinica Dinu, in varsta de 62 de ani, la amenda penala de 1.000 de lei, daune morale de 1.000 de lei, plus plata cheltuielilor de judecata – 150 de lei. Total: 2.150 lei, pedeapsa pentru lovire si alte violente (potrivit acuzatiilor oficiale, articolul 180 Cod penal). Au fost acceptate ca probe in instanta inregistrari video realizate de mama fetitei in 2009, dupa ce aceasta a sesizat ca, atunci cand o vedea pe bona, fetita incepea sa planga.
• 26 iunie 2010: Bona Ecaterina Spirea a fost gasita vinovata si condamnata la plata unor daune morale de 2.000 de lei si plata a 3.000 de lei amenda penala pentru maltratarea celor doi copii pe care ii avea in grija. Intrucat in perioada termenului de incercare, dispus in cazul altei condamnari, femeia a comis o noua infractiune, Spirea executa si un an de inchisoare (pedeapsa ramasa definitiva intr-un proces de delapidare).

Bataia nu este rupta din rai. Cazurile grave

Un copil nu uita. Odata cu durerea fizica, umilirea, neputinta, durerea psihica raman acolo pentru toata viata si au urmari multiple. Pe termen lung, traumele duc la dezechilibrul psihic al victimei. Intr-o lucrare publicata in 1990, „Healing the Hurt Child: A Developmental-Contextual Approach”, psihiatrii Denis M. Donovan si Deborah McIntyre au introdus termenul de traumatologie: un copil crescut in violenta, neglijare, abandon, stocheaza toate experientele; peste unele din acestea va trece, prelucrandu-le la nivel cognitiv, altele insa nu vor fi depasite niciodata si pot iesi la lumina in momente critice de-a lungul vietii. Frica intensa si sentimentul de neajutorare pe care copilul le resimte pe termen lung au consecinte puternice in modelarea personalitatii individuale, afectandu-i demnitatea si identitatea.

Consecinte in psihicul victimei:

• sentimente de vinovatie, frica, neajutorare;
• alterarea respectului de sine, complex de inferioritate;
• culpabilizare;
• asteptari reduse in viata.

La nivel social si interpersonal, victima:

• dovedeste dificultati in a-si controla agresivitatea;
• are comportamente impulsive, autodistructive;
• nu isi poate acorda incredere siesi sau altor persoane;
• nu poate mentine relatii cu alte persoane;
• tinde sa se revictimizeze / sa ii victimizeze pe altii.

A creste si educa un copil are ca scop final sprijinirea copilului in vederea asumarii responsabilitatii pentru comportamentul personal de-a lungul intregii vieti. Modul in care un copil ne copiaza comportamentul si atitudinile, cooperand totodata si incercand sa transmita nevoile proprii, este instrumentul care ne ajuta sa intelegem cum suntem perceputi ca adulti si cum putem provoca schimbarea in mentalitatea generatiei urmatoare.

Ce parere au copiii despre bataie?

Un studiu realizat de Organizatia „Salvati copiii”, publicat in 2004, arata ca, „potrivit opiniei copiilor, cea mai utilizata metoda pentru corectarea greşelilor copiilor la noi in tara este bataia. Alte metode ar consta in amenintarea sau jignirea copiilor.” Iata cateva date:

• 80,9% dintre copiii chestionati considerau ca bataia nu e o metoda eficienta de educare a copiilor;
• copiii se simt in procent de 37,95 nefericiti cand sunt batuti, 20,5% se simt umiliti, iar 16,6% se simt fara aparare;
• 70,1% dintre copiii chestionati apreciaza ca protejarea copilului impotriva violentei este realizata in mica masura in tara noastra;
• cea mai mare raspundere in protejarea copilului impotriva oricarei forme de violenta o are familia (65,4%), urmata de institutiile specializate ale statului (28,7%);
• 75,9% dintre copii considera ca statul ar trebui sa-i pedepseasca pe adultii care bat copii şi 82,3% considera ca bataia ar trebui interzisa prin lege.

„Organizatia Salvati Copiii a efectuat prin centrele de consiliere pentru copil si familie un studiu privind abuzul si neglijarea copilului, concluziile cercetarii aratand ca 75% dintre copii au suferit o forma de abuz fizic in care era inclusa si bataia.”

Din Legea nr. 272/2004 (privind protectia si promovarea drepturilor copilului):

Art. 28: (1) Copilul are dreptul la rspectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

(2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.

Video: Real Children Don’t Bounce Back