Subiectele Zilei: Accidentul aviatic de la Tuzla: Cum s-a salvat pilotul avionului; Inundatiile ne scumpesc mancarea cu peste 8%; Independentii propun o suprataxa pe averile de peste 500.000 euro; Viata la -25%: Cum iti poti micsora ratele la leasing

Accidentul aviatic de la Tuzla: Cum s-a salvat pilotul avionului. Misterele unui accident aviatic: Specialistii demonteaza teza „eroului”, prezentata de MApN. Ei sustin ca patru persoane au parasit aparatul de zbor intre momentul impactului si cel al exploziei. Comandantul Componentei Operationale Aeriene a MApN, Victor Strambeanu, a declarat ieri ca nici unul dintre cei care se aflau in avionul prabusit la Tuzla n-a apucat sa sara din aparat inainte de impactul cu solul. Cei trei supravietuitori initiali ar fi fost scosi din avionul in flacari de un coleg aflat in apropierea pistei, comandorul Marian Marin, cel care a observat accidentul – mai sustine MApN. Oficial, anchetatorii iau in calcul trei ipoteze: eroare umana, defectiune tehnica sau conditii meteo nefavorabile, scrie EVZ.​

Cum l-a evitat Basescu pe Boc la inundatii. Cu o saptamana in intarziere si fiecare pe calea lui. Astfel pot fi rezumate traseele printre ape facute de presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc. Inundatiile au luat amploare insa din 23 iunie. Patrauti (judetul Suceava) si Dorohoi (judetul Botosani) sunt localitatile in care amandoi au reusit sa ajunga sa vada cum viiturile au luat casele oamenilor, dar pana si aceste puncte cei doi demnitari au avut grija sa le bifeze in zile si in moduri diferite. In ciuda faptului ca prapadul meteorologic si hidrologic a luat amploare din 23 iunie, seful Executivului si-a inceput vizitele la sinistrati abia la 29 iunie (martea trecuta). Seful statului a avut un start si mai intarziat, respectiv vinerea trecuta, cand a ajuns in judetele Suceava si Botosani. Miercuri, dupa o sedinta de Guvern-maraton, Boc i-a trimis pe ministri in teritoriu si el s-a prezentat in Galati, Braila si judetul Neamt (Roman si Doljesti). Vineri, cand si presedintele „s-a aruncat” in valtoarea apelor la Patrauti, Dornesti si Dorohoi, premierul a luat calea judetului Bacau (Saucesti, Schineni si orasul Bacau). Sambata, Traian Basescu s-a dus pentru prima oara la Saucesti, iar Emil Boc la Galati si Sendreni, anunta Gandul.

Inundatiile ne scumpesc mancarea cu peste 8%. Calamitatile naturale din acest an au distrus peste 15% din culturile de cereale, motiv pentru care agricultorii spun ca pretul alimentelor se va majora substantial. Datele oficiale arata dezastruos: ploile, grindina si furtunile au devastat 232.126 de hectare de terenuri cultivate in special cu grau, porumb si floarea-soarelui. Anul 2010 ar putea fi unul dintre cei mai slabi ani agricoli din ultimul deceniu, ca urmare a calamitatilor naturale care au distrus o buna parte din culturile agricole. Toate, cumulate, au distrus, pana ieri, 232.126 de hectare de terenuri agricole, dintr-un total de maximum sapte milioane cat au fost cultivate, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, informeaza Adevarul.

Iuliu Maniu, inmormantat in Giulesti? Multa vreme, istoricii au fost convinsi ca ramasitele pamantesti ale fostului presedinte taranist se afla in Cimitirul Saracilor din Sighetu Marmatiei. O marturie inedita lanseaza o noua ipoteza: Iuliu Maniu ar fi fost ingropat pe malul raului Mara, pe teritoriul comunei maramuresene Giulesti. Istoricii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (CICCR), condus de Marius Oprea, analizeaza o noua ipoteza legata de locul in care autoritatile comuniste au ingropat ramasitele pamantesti ale artizanului Unirii Transilvaniei cu Romania, Iuliu Maniu. El a murit in 1953 in temnita comunista de la Sighet. Potrivit arheologului clujean Gheorghe Petrov, angajat al Muzeului National de Istorie al Transilvaniei din Cluj si voluntar la CICCR, exista informatii potrivit carora osemintele lui Iuliu Maniu sunt ingropate pe teritoriul comunei Giulesti din judetul Maramures. Mai exact, intr-un loc aflat pe malul raului Mara, in localitatea Berbesti, scrie Romania Libera.

Presa minte despre diguri. CSAT a adoptat o strategie. S-a atentat la siguranta nationala! Modul in care Traian Basescu trateaza presa a trezit o reactie virulenta din partea partidelor de Opozitie, care il acuza de comportament abuziv. Dupa ce in cadrul CSAT a fost aprobata Strategia de Aparare a Tarii, unde mass-media apare la loc de cinste in categoria vulnerabilitatilor la adresa sigurantei nationale, presedintele mai da o palma presei. El sustine ca aceasta a mintit constant in legatura cu activitatea autoritatilor in timpul inundatiilor, ceea ce a provocat revolta oamenilor. Printr-o deductie logica, Traian Basescu a identificat in ultimele zile campanii de presa cu scopul de a denigra institutii ale statului, lucru incriminat de documentul CSAT, anunta Puterea.

Academia Romana a incaput pe mina mafiei imobiliare. 4,5 miliarde de euro. Suma reprezinta evaluarea averii patrimoniale a Academiei Romane. O mare parte din bunuri, terenuri agricole si forestiere, s-au aflat in proprietatea privata a inaltului for, urmind a fi recuperate conform legii de organizare si functionare a Academiei Romane, deoarece in perioada comunista au fost confiscate abuziv. In schimb, in perioada comunista, in patrimoniul Academiei au intrat, abuziv, tovarasii Elena si Nicolae Ceausescu. Alte bunuri, precum Casa Oamenilor de Stiinta (COS) au fost date in administrarea Academiei de regimul comunist, si au facut parte din patrimoniul acesteia, desi nu s-au aflat in proprietatea institutiei. Dupa revolutie, COS a fost revendicata de doi pretinsi mostenitori ai familiei Asan. Ei nu au putut dovedi calitatea de descendenti ai ilustrei familii. In Academie se vorbeste ca in spatele lor ar sta interesele familiei Nastase. In 2002, printr-o hotarire a cabinetului Nastase, COS trece din patrimoniul public in cel privat. Cu alte cuvinte, primul pas pentru recuperarea sau acapararea COS s-a facut cu largul concurs al lui Nastase. Integral in editia tiparita a Academiei Catavencu.

Viata la -25%: Cum iti poti micsora ratele la leasing. O perioada de cateva luni in care sa achitati doar dobanda, marirea termenului de rambursare sau a valorii reziduale sunt optiunile de reducere a ratei. Ratele la leasing pot deveni mai „usoare” in urma restructurarii finantarii. Pentru asta trebuie sa va prezentanti la finantator si sa dovediti ca veniturile v-au scazut cu 25%. Sunt trei facilitati la rambursarea ratelor pe care firmele le pot acorda in astfel de situatii: perioade de gratie, lungirea termenului de plata a masinii sau cresterea valorii reziduale. Solicitarea de facilitati nu inseamna insa si obtinerea lor. Reducerea ratelor la leasing este preferabila insa situatiei in care nu reusiti sa fiti cu platile la zi, deoarece intarzierile sunt taxate de finantatori cu dobanzi penalizatoare. In plus, daca restantele depasesc 60 de zile, majoritatea firmelor de leasing pot incepe procedura de recuperare a autovehiculului. Acest termen e specificat in contractul de leasing. Ratele la leasing vor creste din cauza deprecierii leului, iar cele platie din aceasta luna se maresc cu circa 5% din cauza majorarii TVA la 24%, scrie EVZ.

Independentii propun o suprataxa pe averile de peste 500.000 euro. Independentii pregatesc un proiect de lege pentru aplicarea unei taxe pe averea afisata. Vizati sunt cei care au in conturi peste 500.000 euro, masura urmand sa fie aplicata doar pe perioada crizei economice. Deputatul UNPR Eugen Nicolicea, insarcinat de conducerea partidului sa redacteze actul normativ, a declarat, marti, pentru Gandul ca este vorba despre „o suprataxa de solidaritate”: „Dupa modelul francez, vrem sa strangem de la cei care au peste 500.000 euro intre 0,5 si 1% din valoarea averii. La francezi, masura se aplica de la 700.000 euro in sus”. Independentii au facut deja un calcul referitor la banii care s-ar colecta in acest fel la bugetul de stat, numarand aproximativ doua miliarde de euro anual, anunta Gandul.

Filosofie de potential sinistrat: Tara arde si noi dam la peste. Multi dintre localnicii din zonele afectate de inundatii au iesit la pescuit, profitand de cresterea apelor Dunarii. Mi-e scarba de tara asta! Mai bine sa dau la peste decat sa iau la carca saci, a explicat unul dintre pescari de ce nu se afla printre voluntarii care muncesc la ridicarea digurilor. Dunarea spala soseaua care leaga Fetestiul de Tandarei. E o chestiune de ceasuri pana cand limbile de apa vor inghiti asfaltul de tot. Transpirati, lucratorii Primariei Vladeni ridica un minizid cu inaltimea de doi saci pe marginea drumului, poate-poate de data asta pacalesc fluviul sa nu mai opreasca circulatia auto ca-n 2008. La 200 de metri de zona calamitata e vacanta totala. Cateva zeci de romani au rasarit ca din senin pe dig si dau la peste pe izlazul comunal, acum transformat in lac. Cu undita-n mana, doamna Geta, de 43 de ani, din Tandarei (7 kilometri mai devale), sta pe scaunel si, privind inspre cei care incarca nisip in saci, se confeseaza filosofic sotului ei, tot pescar de ocazie: Tara arde si noi dam la peste. Asta e singura parte buna a inundatiilor, informeaza Romania Libera.