Sari direct la conținut

Recompensele ajuta la fel de mult ca medicamentele in cazul copiilor cu ADHD

MedLive.ro

Creierul copiilor care sufera de ADHD (sindromul hiperactivitatii si deficitului de atentie) raspunde la recompense si medicamentatie in mod similar. O echipa de oameni de stiinta de la Universitatea Nottingham a masurat activitatea cerebrala a copiilor, in timp ce acestia jucau un joc pe calculator, in care primeau puncte bonus atunci cand dovedeau un comportament mai putin impulsiv, informeaza BBC.

Rezultatele cercetarii, publicate in revista Biological Psychiatry, ar putea duce la administrarea unor doze mai mici de medicamente copiilor care sufera de forme severe ale bolii. Specialistii avertizeaza totusi ca parintii si profesorii ar putea intampina dificultati in incercarea de a oferi recompense imediate.

Sindromul hiperkinetic cu deficit de atentie, ADHD, este o tulburare neurologica. Aceasta se manifesta prin lipsa concentrarii, concomitent cu dificultatea realizarii unei sarcini. Copilul este neatent, impulsiv, hiperactiv, agitat, are un comportament inadecvat.

Daca in primii ani ai vietii parintii pun acest comportament pe seama varstei si asteapta ca, odata cu trecerea anilor, manifestarile de conduita ale copilului sa se imbunatateasca, simptomele devin evidente odata cu inceperea scolii. Copilul are note mici si obtine rezultate scazute la testele de aptitudini, nu se poate organiza, nu-si poate planifica timpul de invatare, are probleme de socializare, isi creeaza o imagine de sine negativa si are impresia ca este respins de colegi.

In cazurile severe medicul poate recomanda administrarea de medicamente care stimuleaza zona cerebrala in care se gaseste centrul atentiei. In plus, adeseori li se recomanda parintilor sa recompenseze copilul atunci cand se comporta adecvat si sa se foloseasca de pedepse in caz contrar.

Cercetarile anterioare au demonstrat ca, spre deosebire de copiii sanatosi, in cazul copiilor cu ADHD aceste stimulente si pedepse functioneaza numai daca sunt aplicate imediat, nu peste o zi sau o saptamana. Specialistii de la Universitatea din Nottingham au incercat sa descopere care sunt efectele acestei “terapii comportamentale” asupra creierului copiilor.

Ei au inventat un joc pe calculator, in care copiii trebuiau sa “captureze” extraterestri de o anumita culoare, evitandu-i pe cei de culori diferite. Jocul a fost conceput pentru a testa capacitatea copiilor de a rezista impulsului de a “captura” extraterestrii de celelalte culori.

Pentru a verifica daca stimulentele isi fac efectul, intr-una din variantele jocului recompensa pentru prinderea corecta a extraterestrilor a fost marita de cinci ori. Similar, a fost majorata si pedeapsa pentru capturarea extraterestrilor de culori diferite.

Activitatea din diverse zone ale creierului a fost masurata cu ajutorul unei electroencefalograme. Astfel, ei au descoperit ca pedepsele si recompensele i-au stimulat pe copii sa joace din ce in ce mai corect, desi nu in aceeasi masura ca o doza normala de medicamente. Cu toate acestea, electroencefalograma a aratat ca atat pedeapsa cat si recompensa normalizeaza activitatea cerebrala in aceeasi regiune cerebrala.

Profesorul Chris Hollis, care a coordonat cercetarea, este de parere ca cele mai bune rezultate in tratamentul ADHD-ului pot fi obtinute prin combinarea medicatiei cu sistemul de recompense. “Desi medicatia si terapia comportamentala sunt doua abordari diferite in tratarea ADHD-ului, studiul nostru sugereaza ca ambele tipuri de interventie au un efect similar in ceea ce priveste efectul asupra creierului”, a declarat Hollis.

“Ambele ajuta la normalizarea unor componente similare ale functiei cerebrale si imbunatatesc performantele”.

Cu toate acestea, el a admis ca terapia comportamentala ar putea sa nu fie intotdeauna cea mai practica abordare. “Stim ca micutii care sufera de ADHD raspund disproportionat la recompensele venite cu intarziere, ceea ce poate insemna ca in ‘lumea reala’, la scoala sau acasa, efectele neuronale ale acestei abordari ar putea sa isi piarda din eficienta”.

“Aceasta abordare ar insemna sa fii in preajma copilului 24 de ore pe zi, sapte zile pe saptamana, ceea ce este imposibil; profesorii si scolile ar trebui sa schimbe radical modul in care lucreaza cu acesti copii”, este de parere si Andrea Bilbow, reprezentant al National Attention Deficit Disorder Information and Support Service.

Citeste tot articolul si comenteaza pe MedLive.ro.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro