Constelația OneWeb devine operațională, deși 36 de sateliți încă sunt confiscați de Federația Rusă

​​După 18 lansări orbitale, compania britanică OneWeb are 618 sateliți funcționali, suficienți pentru o acoperire globală a serviciului de internet prin satelit pe care îl oferă.

Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă 36 de sateliți, care urmau să fie lansați cu racheta rusă Soiuz în martie 2022, sunt în continuare confiscați de Federația Rusă și reținuți într-un hangar din Baikonur.

În 4 martie 2022, la doar câteva zile după începutul invaziei ruse în Ucraina, o rachetă Soiuz se pregătea să lanseze 36 de sateliți OneWeb din Baikonur. Lansarea a fost anulată, pentru că Roscosmos a decis în acele zile să modifice unilateral contractul cu OneWeb, introducând niște clauze care nu au putut fi acceptate de compania britanică. Drept urmare, racheta a fost ulterior folosită pentru altă lansare, în timp ce sateliții au ajuns într-un hangar din Baikonur unde se pare că sunt păstrați și astăzi.

Ați crede că sateliții care sunt pregătiți să zboare în spațiu sunt asigurați, lucru care este în general adevărat și un reprezentant al OneWeb a confirmat că și sateliții companiei sale sunt asigurați, dar că asigurarea nu include, sub nici o formă, situația creată de Roscosmos, astfel încât compania îi consideră pierduți și nu are altceva de făcut decât să meargă mai departe.

Până în martie 2022, toate cele 13 lansări de până atunci ale sateliților OneWeb au fost efectuate cu rachete Soiuz, fie de la Baikonur, Vostochny sau Guiana Franceză, însă peste noapte OneWeb a fost nevoită să caute alți parteneri pentru a continua lansarea sateliților.

Nesperat, ajutorul a venit din partea SpaceX, chiar dacă OneWeb și Starlink ar putea fi considerate, la prima vedere, companii concurente (chiar dacă lucrurile nu stau chiar așa, Starlink se concentrează pe sectorul casnic, în timp ce OneWeb are mai multe colaborări cu companii mari, precum Airbus). Până la urmă, pentru SpaceX a fost o afacere și Falcon 9 este, de departe, cel mai accesibil și cel mai disponibil lansator orbital din prezent. Au fost 3 lansări Falcon 9 dedicate OneWeb, între 8 decembrie 2022 și 9 martie 2023, dar în același timp, compania britanică a apelat la o altă agenție spațială pentru ajutor.

În 22 octombrie 2022, o rachetă GSLV Mk III lansa de pe rampa SLP a centrului spațial indian de la Sriharikota un număr de 36 de sateliți OneWeb, în ceea ce avea să fie prima misiune comercială a rachetei GSLV Mk III. Lansatorul indian era dedicat sateliților guvernamentali indieni și este în plin proces de certificare pentru zboruri cu echipaj uman, pentru că India dorește să trimită pe orbită un echipaj propriu în următorii ani (viitorii astronauți indieni s- au aflat acum câteva luni la celebrul Star City de lângă Moscova, pentru antrenamente).

Treapta secundară a rachetei a fost ușor modificată pentru a face față cerințelor sateliților OneWeb și chiar numele lansatorului a fost modificat din GSLV Mk III (care însemna Geosynchronous Satellite Launch Vehicle, Mark III) în LVM3 (pentru că India și-a dat seama că poate folosi racheta și pentru misiuni spre alte orbite, nu doar geosincrone). Duminică, 26 martie, a avut loc cea mai recentă lansare OneWeb și ultima dedicată în totalitate constelației britanice, pentru că de acum există suficienți sateliți pe orbită pentru o acoperire globală.

Cum reușește OneWeb să ofere servicii complete cu doar 618 sateliți, față de Starlink, care are nevoie de câțiva mii? Plasându-i pe orbită superioară: OneWeb folosește altitudinea de 1200 km, ceea ce înseamnă că un satelit OneWeb deservește o suprafață mai mare decât un satelit Starlink, care se află la aproximativ 550 km altitudine. Dezavantajul OneWeb este latența mai ridicată: dacă latența minimă pentru Starlink este de 3.7 ms, pentru OneWeb ea nu poate fi mai mică de 8 ms, valoare care pentru anumite aplicații s-ar putea dovedi inconfortabil de mare. Spre comparație, sateliții de telecomunicații geostaționari, care orbitează Pământul la peste 35000 km altitudine, oferă (de mulți ani de zile) conexiune la internet cu o latență de peste 200 ms.

Rămâne de văzut dacă cei 36 de sateliți vor mai putea fi recuperați. Chiar dacă OneWeb are în prezent o constelație funcțională, în viitor vom mai vedea lansări cu acest tip de sateliți, însă nu lansări dedicate exclusiv OneWeb: noi sateliți îi vor înlocui pe cei vechi, iar pentru acest lucru pe orbită vor exista mereu câțiva sateliți funcționali, care așteaptă să le ia locul celor mai vechi sau care suferă probleme tehnice. Vom mai vedea sateliți OneWeb lansați de rachete Falcon 9, dar probabil agenția spațială indiană este un alt câștigător al acestei situații: ar putea profita de lipsa alternativelor la Falcon 9, datorită lipsei rachetei Soiuz de

pe piață, dar și a întârzierii debutului rachetelor Ariane 6 și Vulcan.

Nu este exclus ca sateliții din hangarul de la Baikonur să fie cândva folosiți ca monedă de schimb între Roscosmos și ESA (sau Arianespace). Asta pentru că Arianespace folosealansatoare rusești Roscosmos la centrul spațial european din Guiana Franceză, iar după retragerea bruscă a Rusiei din acest acord, la centrul spațial european au rămas echipamente rusești necesare pentru a lansa racehtele Soiuz, echipamente care sunt și ele depozitate în niște hangare europene. Și care, probabil, în anumite condiții, se vor putea întoarce în Federația Rusă.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro