Datoria publica a Romaniei a scazut usor in august, la 138,20 miliarde lei

Datoria publica a Romaniei a crescut cu 25,9% in primele opt luni ale anului, insa a scazut usor fata de luna anterioara, ajungand la 138,20 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice (MFP). Aceasta reprezinta 27,70% din Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru acest an la 498,96 miliarde de lei.

La sfarsitul anului trecut, datoria publica era de 109,75 miliarde lei, reprezentand 21,78% din PIB, in vreme ce in iulie, datoria era de 138,83 miliarde de lei.

Ponderea datoriei nenegociabile a scazut de la 74,30% la finele anului trecut, la 60,40% in luna august, in vreme ce datoria negociabila are o pondere de 39,60%.

Datele Ministerului Finantelor arata ca, la finele lunii august, 58,4% din datoria publica era denominata in lei, 33,1% in euro, 6,2% in dolari, iar 1,4% in yeni japonezi. Alte valute detineau o pondere de 0,9% in datoria publica a Romaniei.

Datoria publica guvernamentala reprezenta 92,95% din totalul datoriei publice, in crestere cu 1,37 puncte procentuale fata de finele anului trecut, restul reprezentand datoria autoritatilor administratiei publice locale.

Cea mai mare parte a datoriei publice a fost contractata prin imprumuturi de stat (34,5%), urmata de certificate de trezorerie (20,6%) si obligatiuni de stat (11,9%). De asemenea, 7,1% din datoria publica a fost contractata prin eurobonduri, 0,1% prin leasing financiar, iar 25,8% prin alte surse.

In primele opt luni ale anului, imprumuturile guvernamentale, in valoare de 79,80 miliarde de lei, au fost contractate prin emisiuni de titluri de stat pe piata interna (53,22 miliarde de lei) si imprumuturi de stat (26,58 miliarde de lei).

Valoarea imprumuturilor guvernamentale a crescut cu aproape 20 miliarde de lei doar in luna august, dupa ce in primele sapte luni nivelul acestora era de 60,67 miliarde de lei.

Titlurile de stat aflate in derulare la 31 august aveau, in cea mai mare parte, scadenta pe termen scurt. Astfel, 65,46% dintre titlurile de stat aflate in derulare aveau scadenta de mai putin de un an, in vreme ce 31,40% dintre acestea erau pe termen mediu, adica intre unu si cinci ani. Doar 3,13% dintre titlurile aflate in derulare aveau scadenta pe termen lung.