De ce sustine Romania fermele mari? Ce se va intampla pe termen lung cu agricultura? Cristian Ghinea si Lucian Luca au raspuns online cititorilor HotNews.ro
De ce sustine Romania fermele mari? Ce este mai avantajos: sa dezvoltam agricultura de mijloc sau agroindustria? Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman de Politici Europene si Lucian Luca, expert politici agricole, discuta online cu cititorii HotNews.ro despre acest subiect. Cele mai bune intrebari se vor regasi in emisiunea „Bucuresti punkt Bonn”, realizata de HotNews.ro si Deutsche Welle.
Centrul Roman de Politici Europene a dat publicitatii, miercuri, o analiza a distributiei subventiilor europene (plati directe) in agricultura Romaniei. Raportul ”O tara si doua agriculturi – Romania si reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene” creioneaza o imagine dramatica si departe de modelul european de agricultura. De fapt, Romania are doua agriculturi, cu obiective, interese si chiar solutii de dezvoltare divergente: Agricultura de subzistenta si Agricultura agro-industriala (ferme foarte mari – peste 500). Agricultura de mijloc, fermele familiale viabile economic, lucreaza doar 12% din suprafata agricola. Ruptura intre agricultura de subzistenta si fermele foarte mari face ca distributia subventiilor sa fie cea mai inechitabila din toata UE.
Ce se va intampla pe termen lung? Este greu de imaginat ca fermele foarte mari vor inghiti treptat toata suprafata agricola, din simplul motiv ca o populatie rurala uriasa ar ramane fara plasa de siguranta asigurata de agricultura de subzistenta. Fermele foarte mari folosesc forta de munca putina si nu se integreaza in structura sociala a satului. Spre deosebire de ele, fermele mijlocii familiale asigura intrarea in economia de piața a familiilor care deja sunt implicate in agricultura, și se integreaza natural in structura sociala a satului. Dar plata subventiilor pe agricultura ameninta sa inghete situatia actuala: fermele foarte mari sunt avantajate, iar proprietarii micilor gospodarii agricole de pana la 5 ha au un motiv sa nu vanda terenul, pe cand fermele mijlocii nu se pot extinde prin cumpararea celor mici sau sunt supuse presiunii celor mari. Cu alte cuvinte, subventiile pe suprafata ar putea agrava concentrarea terenurilor la extremele spectrului cu efecte dramatice sociale pe termen lung.
Din recomandarile raportului:
- Reorientarea strategica a Romaniei spre sustinerea agriculturii de mijloc (20 – 100 ha), care poate asigura atat cresterea productivitatii dar si ridicarea din saracie a populatiei rurale. Sustinerea fermelor foarte mari nu va duce decat la un model sud-american, cu cateva mii de ferme mari in mijlocul saraciei rurale generalizate.
- Continuarea si punerea de acord cu Politica Agricola Comuna (PAC) a unor programe nationale (Femierul, Renta Viagera) care sa concentreze terenurile mici in exploatatii mijlocii.
- Romania ar trebui sa renunte la opozitia sa fata de plafonarea subvențiilor care pot fi primite de fermele foarte mari. Exploatatiile care au mii de hectare sunt oricum viabile economic si nu depind de subventii, in schimb sumele primite de ele sufoca dezvoltarea agriculturii mijlocii, singura șansa pentru uriașa populație agricola romaneasca de a ieși din saracie pe termen mediu si lung.
- Orientarea spre dezvoltarea Pilonului II al PAC (dezvoltarea rurala). Romania este avantajata de actuala distribuție a fondurilor, care se orienteaza spre dezvoltarea rurala in statele sarace din Est. Dar nu ar trebui sa luam ca sigura aceasta distributie si ar trebui sa ne asiguram ca obiectivul nostru in reforma PAC post-2013 este menținerea sumelor pentru dezvoltare rurala (canalizare, apa potabila, infrastructura rutiera, etc) de care satele noastre subdezvoltate au mare nevoie (CRPE recomanda ca Romania sa tinda spre categoria tarilor care doresc mentinerea subventiilor, limitarea lor pentru fermele mari si cresterea ponderii Pilonului II – undeva in zona unde sunt acum Germania si Austria).
Emisiunea „Bucuresti punkt Bonn” se trasmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.
INTERVIURILE HotNews.ro