Credite neperformante (II)

In postul de azi vreau sa explic cat mai clar ce inseamna cifrele care se vantura in presa. Atunci cand citim despre restante ceva scapa analizelor care sunt prezentate publicului.

Domeniul bancar este unul unde disciplina contractuala este esentiala. Cand luam un credit de la banca, ambele parti presupun ca acest credit va fi si rambursat.

Datorita „minunilor” sistemului de rezerve fractionare, banca „tipareste” niste bani. Electronic, din click-dreapta. Acesti bani – principalul creditului – nu sunt banii bancii. Banii bancii sunt comisioanele si veniturile obtinute din acest credit. Viata unui intermediar financiar (banca, broker) este sa se pozitioneze pe fluxul de bani si sa ciuguleasca ceva din el.

Principalul creditului (deci partea fara dobanzi) este un joc cu suma zero intre banca si cel imprumutat. Deci, daca principalul creditului poate avea 2 rezultate pentru banca – zero, daca e rambursat sau pierdere, daca nu e rambursat.

Pierderile decapitalizeaza sistemul bancar; printre altele, reduc puterea bancilor de a da credite noi. Din acest motiv ma preocup atat de mult de creditele neperformante.

Exemplu pentru un credit pe 10 ani:

Timp de 10 ani se platesc 120 rate lunare. Rata contine o parte din principal si o parte din dobanda. Pentru ca dobanda este un cost al folosirii banilor, se plateste initial mai multa dobanda pentru ca e folosit mai mult din principal. Pe masura ce se ramburseaza creditul, scade si dobanda de plata.

Ratele nu sunt scadente toate in acelasi timp. Rata 1 e scadenta luna asta, rata 2 luna viitoare, rata 120 peste 10 ani.

Citeste continuarea si comenteaza pe blogul Economia pe intelesul tuturor.