Business Report: Penalizari de 5,3 mil. euro de la CE; Salarii mai mici in sistemul sanitar; Se scumpesc tigarile; Banca Nationala ar putea forta ieftinirea creditelor; Salariile demnitarilor raman neschimabate; Imobilele din Ungaria mai atractive decat Prima Casa; Exporturile de fructe de 146 de ori mai mici decat importurile

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) este in curs sa piarda trei dintre cele patru companii de asigurari listate, inclusiv pe piata Rasdaq, respectiv „Asirom” (ASRA), „Asigurare – Reasigurare Ardaf” (ARDF) si „Agras Asigurari” (ASA), in conditiile in care cel de-al patrulea asigurator, „Asigurare – Reasigurare Astra” (ATRA), nu mai are aproape deloc actiuni libere la tranzactionare. „Agras Asigurari”, controlata in proportie de 96,3% de grupul austriac Uniqa, a anuntat, joi, ca arbitrul pietei (n.r. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare – CNVM) a aprobat procedura de delistare si retragere a actionarilor minoritari, urmand ca grupul sa le plateasca un pret de 0,38 lei pentru fiecare actiune detinuta. Legea in vigoare permite actionarului care controleaza mai mult de 95% dintr-o societate sa poata solicita investitorilor minoritari sa-si vanda titlurile respective si sa delisteze astfel compania, scrie Bursa.

Listarea fondului inchis de investitii OTP WiseRo, cu capital garantat, la finalul lunii august, va readuce pe Bursa investitorii care nu investesc de frica pierderilor inregistrate, este de parere Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest. „In aceste vremuri de criza, listarea unui fond cu capital garantat este lucrul de care Bursa are nevoie. Investitorii sunt in mare parte descumpaniti de scaderile actiunilor, si nu mai stiu in ce anume sa mai investeasca. Garantarea capitalului, asigurata de fondul OTP WiseRo, poate vindeca investitorii de aversiunea fata de risc si sa ii readuca in piata”, a spus directorul general al Estinvest, scrie Ziarul Financiar.

Agricultura ne aduce o penalizare de 5,3 mil. euro de la CE. Romania a fost penalizata de Comisia Europeana (CE) cu 5,3 milioane de euro pentru intarzieri la platile directe in agricultura in perioada 16 octombrie 2008 – 30 martie 2009 si ar putea primi penalitati de 8,6 milioane de euro aferente platilor pe care trebuia sa le realizeze in intervalul 1 iulie-15 octombrie 2008. Sanctiunea va fi aplicata pentru intarzierea platilor aferente anului 2007. Se incearca negocierea reducerii penalizarii de 8,6 milioane de euro, dar suma de 5,3 mil. euro nu va putea fi modificata, spun reprezentantii APIA, scrie Ziarul Financiar.

Romanii consuma anual 60 de litri de apa minerala si 93 de litri de bere pe cap de locuitor, arata statisticile de la Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM) si de la Asociatia Berarii Romaniei. Una dintre explicatii ar putea fi succesul inregistrat de berea la PET (sticla din plastic) in mediul rural, unde se consuma foarte putina apa minerala. „Romanii consuma, in general, putina apa minerala imbuteliata. Un roman a cheltuit anul trecut, in medie, 75 de euro (aproape 280 de lei) pe bere si circa 14 euro (52 de lei) pe apa minerala, potrivit estimarilor Ziarului Financiar.

Pretul mediu al unei case in localitati precum Battanya, Szeget, Bekescsaba, Gyula sau Biharkeresztes, care sunt la o distanta de 18-20 km de Arad, respectiv Oradea, variaza intre 25.000 si 35.000 de euro. De altfel, cererea crescuta din partea romanilor a ridicat pretul locuintelor din Ungaria cu 20%. “Dobanda variaza la ei intre 3,8% si maximum 5% la creditele in euro, adica este mult mai avantajos decat programul «Prima Casa» de la noi, plus ca avansul la ei este zero”, a declarat pentru Business Standard Marius Salajan, directorul agentiei Prosper Imobiliar din Arad, companie care, momentan, are in lucru 300 de dosare de intermediere ce vizeaza locuintele de peste granita si care a incheiat un parteneriat cu 18 banci din Ungaria, informeaza Business Standard.

Banca Romaneasca estimeaza ca profitul brut al institutiei de credit va creste in 2009 cu 89%, la 35,87 milioane de lei, in timp ce veniturile totale vor atinge 432,72 milioane de lei, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionari. De asemenea, cheltuielile totale se vor ridica la 396,85 milioane de lei, precizeaza Capital.

Romania a importat, in primele trei luni din acest an, fructe de 10.871.800 de euro, insemnand 21.065,7 tone, dar a exportat in valoare de 74.400 de euro (82,7 tone), adica de 146 de ori mai putin, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de o televiziune de business. Importurile romanesti de fructe au crescut in termeni de volum cu 1,6% fata de primul trimestru din 2008 (20.726,8 tone), in timp ce in termeni de valoare au scazut cu 18% comparativ cu perioada similara din anul precedent, cand Romania a importat fructe in valoare de 13.269.800 de euro, afirma Curentul.

Salariile in sistemul sanitar ar putea creste cu numai 35%, dupa modificarile proiectului legii unice, fata de 75% cat era stabilit potrivit ultimei forme stabilite de Guvern cu sindicatele, maximum putand fi atins de un manager de spital cu peste 400 de paturi, respectiv 5.400 de lei. Personalul din sistemul sanitar se incadreaza, potrivit proiectului legii unice modificat intre coeficientul 1,35 pentru o infirmiera debutanta si 9 pentru un manager de spital cu peste 400 de paturi, astfel ca salariile in sistem ar fi putut fi cuprinse intre 810 si 5.400 de lei, in timp ce in vechiul proiect, salariile erau cuprinse intre coeficientul 2 si 11,5, respectiv intre 1.200 si 6.900 de lei, scrie Gandul.

In sedinta Consiliului de Administratie (CA) al BNR de marti, economistii se asteapta ca banca centrala sa puna si mai multa presiune pe bancheri pentru a reduce dobanzile la creditele in lei, prin scaderea ratei dobanzii de politica monetara de la nivelul actual de 9,5%. Dobanda de politica monetara este cea care, in mod normal, „da tonul” dobanzilor din piata, ea fiind dobanda la care se pot imprumuta bancile de la BNR. „BNR trebuie sa umble la dobanda de polica monetara. Dupa parerea mea, reducerea ar trebui sa fie de cel putin 0,5%. O astfel de decizie va pune si mai multa presiune pe banci, care, in mod normal, ar trebui si ele la randul lor sa reduca dobanzile la creditele in lei, pentru ca se vor putea imprumuta mai ieftin”, ne-a declarat Bogdan Baltazar, consultant financiar. La nivelul lunii aprilie, cand dobanda de politica monetara era de 10%, bancile cereau doritorilor de credite o dobanda medie de aproape doua ori mai mare, respectiv de 19,24%, conform datelor BNR, scrie Gandul.

Tigarile se scumpesc cu 30 de bani de la 1 iulie. De la 1 iulie, pretul unui pachet de tigari va creste cu 30 de bani, ca urmare a majorarii accizei. Majorarea trebuia sa aiba loc la 1 septembrie, insa unii dintre producatorii de tigarete au decis sa devanseze termenul. Ultima scumpire a tigarilor a avut loc la 1 aprilie, cand costul unui pachet a crescut cu 40 de bani. Romania trebuie sa respecte un calendar de majorare treptata a taxei minime la 1.000 de tigari, astfel incat valoarea accizei sa ajunga, in 2010, la 74 de euro. Guvernul a decis majorarea accizelor la tutun cu 7 euro/1.000 tigarete incepand cu 1 aprilie si cu inca 7 euro incepand cu 1 septembrie, in vederea cresterii veniturilor la bugetul de stat. Potrivit estimarii Ministerului Finantelor, prin majorarea accizei, incasarile bugetare vor creste cu peste 500 de milioane de lei, in al doilea semestru al anului, afirma Gardianul.

Un camin de vizitare de pe autostrada Transilvania costa triplu fata de pretul real. Ministerul Transporturilor someaza Bechtel sa finalizeze cei 42 de kilometri de autostrada pana la alegerile prezidentiale. “Chiar daca Bechtel termina cei 42 km de autostrada, nu se va putea circula pentru ca nu se vor finaliza podurile si viaductele. Daca la sfarsitul anului nu se vor finaliza cei 42 km din autostrada Transilvania, Bechtel are toate sansele sa plece acasa. Ei nu vor mai putea primi in concesiune cealalta jumatate din autostrada, respectiv tronsonul Brasov – Cåmpia Turzii”, ne-au declarat surse avizate, scrie Gardianul.

Bancile si-au redus in continuare expunerea din credite pe segmentul companiilor, preferand sa acorde credite de consum si ipotecare catre populatie. Restantele s-au dublat in primele cinci luni, ajungand la 5,57 miliarde lei. Cu toate ca restantele la credite au continuat sa urce consistent, se pare ca varful de crestere a trecut si o data cu acesta si teama bancilor, care in luna mai au acordat populatiei mult mai multe credite decat in primele patru luni. In schimb, creditarea companiilor a suferit o contractie pentru a treia luna consecutiv, bancile fiind in continuare extrem de rezervate in a finanta economia reala. Intrand in detalii, soldul creditelor de consum in lei a avansat in luna mai cu 139 milioane lei, la 37,13 miliarde lei, in conditiile in care in primele patru luni se comprimase cu 909 milioane lei. De asemenea, totalul imprumuturilor de consum in valuta a urcat cu 79,4 milioane euro, ajungand la 8,95 miliarde euro, desi in perioada ianuarie-aprilie se diminuase cu 161 milioane euro. si creditul ipotecar a avansat in luna de referinta, atat pe lei, cat si pe valuta, cu 81 milioane lei, respectiv cu 137 milioane euro, fata de primele patru luni, cand avansase doar cu 10 milioane lei, respectiv coborase cu 91 milioane euro, afirma Romania Libera.

Sistemul financiar mondial, afectat de criza, da semne de recuperare, dar nu a depasit zona de turbulente, potrivit Consiliului de Stabilitate Financiara (CSF). „Am ajuns, mai mult sau mai putin, la nivelul anterior caderii Lehman, insa nu la nivelul dinaintea crizei”, a explicat presedintele CSF, Mario Draghi. Potrivit acestuia, exista doua semne de ameliorare deja. Unul tine de bancile americane care au reusit sa stranga, recent, din investitii private zece miliarde de dolari, iar al doilea este reprezentata de relansarea pietei obligatiunilor emise de companii, scrie EvZ.

Un invatator debutant ar putea primi mai putini bani decat in prezent pe grila prezentata de Ministerul Muncii in Guvern, in timp ce salariile de baza ale demnitarilor, de la Guvern in sus, au ramas neatinse. Proiectul de lege privind salarizarea unitara a personalului bugetar, prezentat de Ministerul Muncii in Guvern saptamana trecuta, prezinta remuneratii de baza reduse cu doua pana la patru salarii minime pe economie, adica in jur de 30-40%, fata de grila finala negociata cu sindicatele timp de patru luni. Potrivit documentului, reduceri ale coeficientilor au fost operati in partea de mijloc si de jos a grilei, unde sunt cei mai multi angajati, insa au ramas neatinse salariile de baza stabilite pentru functiile de conducere din cele trei puteri, executiva, legislativa si judecatoreasca, adica din Guvern, Parlament, Presedintie si Curtea Suprema. Totul pentru ca grila sa devina sustenabila, sustin reprezentantii ministerului, scrie Cotidianul.

Ministerul Muncii a propus ca salariul de baza al primarului general al Capitalei sa fie egal cu al unui ministru, iar cel al presedintelui Curtii de Conturi cu cel al premierului Romaniei. O serie de functii de conducere din institutii publice de importanta au fost puse pe acelasi palier salarial de specialistii Ministerului Muncii, functii care de altfel au ramas nemodificate dupa operatiunea de reducere a coeficientilor de luni. Astfel, o remuneratie de baza echivalenta cu 13,7 salarii minime pe economie ( 8.220 de lei acum) este atribuita unor functii ca cea de ministru/ministru delegat in Guvernul Romaniei, presedintele Consiliului Legislativ, al Consiliului National al Audiovizualului, al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Avocatul Poporului sau cea de consilier al presedintelui Romaniei. Si primarul general al Capitalei ar urma sa primeasca acelasi salariu de 13,7 salarii minime, in timp ce viceprimarul ar urma sa aiba doar 11,45 salarii minime pe economie (8.700 de lei). Salariul de premier, de 14,5 salarii minime pe economie (8.700 de lei) este atribuit de Ministerul Muncii si altor functii de conducere, cum este presedintele Curtii de Conturi sau al Consiliului Concurentei, scrie Cotidianul.

In tranzactiile de tip equity se vinde toata compania. In tranzactiile de tip asset, se vinde doar afacerea – activele, bunurile (echipamente, cladiri) contractele comerciale, cele de munca, cele de management, modelul de afacere si marcile. De obicei, alegerea uneia dintre modalitati se face in faza preliminara a negocierilor dintre parti. Antonis Ioannides, Partner M&A Transaction Services la Financial Advisory de la compania de consultanta Deloitte, spune ca decizia de a achizitiona toata compania sau numai o parte depinde si de operatiunile companiei vizate de tranzactie, de structura firmei si de industrie. In plus, vanzarea bunurilor este preferata din cauza ca multe firme nu sunt transparente in ceea ce priveste situatia lor financiara. Mihai Pop, Partner la compania de consultanta Osprey Partners, spune pentru startups.ro ca achizitia activelor este preferata in cazul unora dintre afacerile de familie. Asta din cauza ca pe firma sunt trecute toate cheltuielile familiei, nu au fost respectate toate conditiile pentru autorizatiile de mediu si exista riscuri legate de relatia cu statul (plata taxelor si conditiile pentru personalul angajat). Tranzactiile de acest tip sunt alese si in cazurile cand investitorii nu vor sa cumpere toate afacerile pe care le deruleaza o companie. In acest caz, firma este divizata, impartita in mai multe companii si va fi vanduta numai activitatea care il intereseaza pa cumparator, informeaza StartUps.