Sari direct la conținut

Descoperiri paleontologice ale anului 2008

HotNews.ro

Zoltan Csiki, cum caracterizati anul 2008 in legatura cu descoperirile din domeniul paleontologiei? Si cum propuneti sa grupam evenimentele despre care vom vorbi in acest interviu?

ZC. Anul 2008 a fost relativ bogat in descoperiri importante in domeniul paleontologiei, chiar daca descoperirile cu adevarat remarcabile nu au fost foarte numeroase.

Propun sa impartim stirile cele mai reprezentative in urmatoarele categorii:

  • oameni fosili
  • ADN fosil
  • dinozauri si pasari    
  • originea broastelor testoase
  • noutati despre dinozaurii din Romania si din regiunile inconjuratoare

1. Oameni fosili

Doua stiri referitoare la stramosii lui Homo sapiens par a avea o semnificatie aparte.

Pe de o parte, controversa in jurul statutului “hobbitului de Flores” pare sa se apropie de

Craniul Omului din Florres comparat
cu craniu de Homo sapiens actual
Foto: AP

un raspuns final. Hobbitii de Flores (exemplare umanoide de talie mica, descrise in anul 2004 in Insula Flores, Indonesia) au fost considerati alternativ ca reprezentand fie o specie noua de hominid – Homo floresiensis -, apropiata fie de Homo sapiens, fie de Homo Erectus (http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/6311619.stm), sau drept exemplare bolnave de Homo sapiens (http://journals.royalsociety.org/content/jl77276376781n87/?p=eb0a1d719c8e4a058164637564d8d385π=0).

In 2008 “hobbitii de Florres” au fost re-evaluati in cadrul unui amplu studiu morfometric, care a luat in considerare toate grupele de umanoide considerate in studiile anterioare. Rezultatele studiului par sa arate in mod univoc faptul ca umanoizii fosili de talie mica din Flores NU sunt strans inruditi cu Homo sapiens. Acest lucru este valabil atat pentru H. sapiens avand morfologia normala, dar si pentru formele pitice de H. sapiens, fie ca acestea sunt de origine patologica (indivizi bolnavi), fie de origine evolutiva (cum este cazul exemplarelor umane intalnite pe numeroase insule – cele mai noi exemple de acest tip fiind identificate in 2008 in insulele Palau).

Dimpotriva, “hobitii de Flores” prezinta trasaturi primitive care il apropie in mod definitiv de speciile de Homo erectus, care au populat si regiunile sud-est asiatice pana acum 50 – 400 de mii de ani. Desi statutul definitiv al acestui hominid nu este stabilit, explicatiile legate de posibilitatea ca scheletele sa fi apartinut unor indivizi de Homo sapiens bolnavi par definitiv excluse. (http://www.eurekalert.org/pub_releases/2008-12/uom-fr121708.php)

A doua stire legata de originile omului are o semnificatie europeana. Descoperirea unor resturi de hominizi in depozite de pestera din Spania, datate prin utilizarea a diverse metode moderne ca fiind de acum cca. 1,1 – 1,2 milioane de ani, sunt considerate a fi cele mai vechi resturi de Homo cunoscute in Europa. Acestia ar reprezenta prin urmare descendentii imigranti ai unei prime migratii de hominizi primitivi din Africa. (http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/7313005.stm)

2. Studiul ADN-ului fosil

Anul 2008 a adus si inmultirea si aprofundarea studiilor paleogenetice asupra speciei

schelet de mamut
Foto: AP

fosile cel mai bine cunoscute din acest punct de vedere – mamutul lanos (Mammuthus primigenius). In prezent, este deja identificata intreaga secventa a genomului de mamut continut in ADN-ul mitochondrial, acest rezultat fiind datorat in principal conservarii exceptionale a numeroase exemplare in permafrostul (solul inghetat) al regiunilor arctice (doi: 10.1038/nature07446, Letter, http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/7738062.stm).

Studiile de paleogenetica au avansat suficient de mult incat sa permita identificarea unor populatii distincte din punct de vedere genetic in cadrul mamutului siberian (posibil doua subspecii diferite), precum si urmarirea destinului evolutiv al celor doua populatii. Continuarea studiilor va oferi informatii pretioase referitoare la originea si relatiile de inrudire a mamutului (deci asupra anumitor portiuni ale arborelui genealogic al proboscidienilor – grup ai caror reprezentanti din zilele noastre sunt elefantii). Mai mult, continuarea cercetarilor deschide in acelasi timp perspectiva re-aducerii la viata a acestui animal fosil impresionant (si care nu a disparut decat acum 8000 de ani!!).

3. Tranzitia de la dinozauri la pasari

Haideti sa ne deplasam mai departe in timp, in istoria vietii pe Pamant. Era dinozaurilor, mesozoicul, atrage totdeauna atentia nu doar a specialistilor ci si a pasionatilor de paleontologie. Iar anul 2008 a fost marcat de mai multe stiri din lumea dinozaurilor. Va rog sa le mentionati pe cele care vi se par mai reprezentative.

ZC. Numeroase noi descoperiri ale anului 2008 au permis aprofundarea cunostintelor

Archaeopteryx – prima pasare
– imagine cu ultraviolete
Foto: AP

despre una dintre tranzitiile evolutive majore (si controversate) ale lumii vii, cea legata de originea pasarilor si de stramosii acestora.

Originea pasarilor dintr-un grup (inca ne-precizat in mod definitiv) de dinozauri carnivori (theropode) este din ce in ce mai bine sustinuta si mai larg acceptata. Totusi, identitatea exacta a grupului de origine, precum si modul si cauza aparitiei diverselor trasaturi “tipic aviene” (caracteristice pasarilor) sunt departe de a fi bine intelese. Cinci directii diferite de cercetare au adus noi clarificari legate de aceste aspect. Un studiu recent a anuntat descoperirea unei noi specii de dinozaur in America de Sud, specie denumita Aerosteon (in traducere – cel cu oase pline de aer). Conservarea exceptional de buna a resturilor scheletice a permis recunoasterea si reconstituirea detaliata a structurii pneumatice a scheletului acestui dinozaur theropod. Pneumatizarea extrema a scheletului, amintind de cel de pasare (unde pneumatizarea – umplerea cu aer a oaselor – este legata de tipul unic de respiratie a acestora), sugereaza ca aparitia acestui tip de respiratie (numita respiratie costo-sternala) ante-dateaza originea propriu-zisa a pasarilor si ea caracteriza deja numeroase specii de dinozauri theropozi.

Alte fosile, din Jurasicul mediu-superior din China (genul Epidexipteryx), demonstreaza

Dinozaur cu pene
Foto: AP

ca alte trasaturi biologice ale pasarilor au aparut de asemenea la stramosii dinozaurieni ai acestora – este vorba despre penaj, al carui rol era ornamental la dinozaurii theropozi (sugerand deci comportamente de imperechere similare cu cele cunoscute la pasari), inainte de a fi implicat in zbor, in cazul pasarilor. (http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/7684796.stm, http://science.hotnews.ro/stiri-terra-5017972-noi-descoperiri-intregesc-imaginea-pamantului-acum-100-milioane-ani-dinozaurul-pene.htm )

Comportamente tipice pasarilor, dar prezente deja la numeroase grupe de dinozauri theropozi, au fost documentate de alte doua studii legate de oua si cuiburi de dinozaur. Primul studiu, asupra uunui cuib partial, dar bine conservat, documenta existenta unui comportament tipic avian, cel de construire de cuib si aranjare regulata a oualor in acesta (http://science.hotnews.ro/stiri-terra-5217690-acum-demonstrat-stiintific-mai-intai-fost-oul.htm ).

Cel de al doilea studiu, publicat la mijlocul lunii decembrie in revista Science, demonstreaza ca structura si dimensiunea cuiburilor a trei specii diferite de dinozauri theropozi (din Asia si America de Nord), precum si structura interna (histologia) oaselor parintilor gasiti in proximitatea cuiburilor respective este compatibila doar cu comportamentul reproductiv al anumitor pasari, comportament caracterizat de un sistem poligam de imperechiere si ingrijire parentala (de catre mascul) a cuibului. Deci nu mamele, ci tatii erau parintii grijulii in cazul anumitor specii de dinozauri theropozi. (http://sciencenow.sciencemag.org/cgi/content/full/2008/1218/1 )

4. Originea broastelor testoase

Ati ales ca eveniment important al anului 2008 studierea originii unei categorii de reptile care a intrat mai putin in atentia marelui public – broastele testoase. De ce?

ZC. Chiar daca broastele testoase nu concureaza in faima cu dinozaurii sau mamutii, anul 2008 a fost marcat de cateva studii extreme de importante referitoare la originea si evolutia timpurie a acestor animale. Chelonienii (broastele testoase) reprezinta un grup a carei origine este extrem de dificil de inteles tocmai pentru ca morfologia lor, cu corpul acoperit de o carapace osoasa dezvoltata, este unica, si nu se cunosteau pana in acest

Oua de dinozaur
Foto: AP

moment forme intermediare.

Cele mai vechi specii de chelonieni (Proganochelys, din Triasicul superior – acum aproximativ 210 milioane de ani – gasit in Germania) cunoscute prezentau deja morfologia unica a speciilor actuale. Cateva descoperiri publicate in anul 2008, din China (aparuta recent in Nature), America de Nord si America de Sud aduc clarificari importante asupra originii grupului, chiar daca nu inchid in mod definitiv acest dosar. Chinlechelys, din Triasicul superior nord-american, documenteaza etapa intermediara in dezvoltarea carapacei, in care aceasta nu este inca complet si gros osificata, in timp ce gatul si coada sunt acoperite si ele de placi osoase, spre diferenta de chelonienii mai evoluati. Pentru a exemplifica complexitatea etapei de debut a chelonienilor, Odontochelys, din Triasicul superior chinez, are partea ventrala a carapacei complet formata, in timp ce partea dorsala a carapacei este incompleta. (http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/7748280.stm )

Insa, in timp ce toate broastele testoase primitive (inclusiv Chinlechelys) erau animale tipic continentale (ceea ce sugera ca originea grupului a avut loc pe continente), Odontochelys a fost gasita in sedimente marine tipice unor vechi zone costiere sau deltaice, si a fost citata ca argument pentru o origine acvatica a grupului. I

„In mod definitiv, raspunsul final la modul in care au aparut broastele testoase, ramane inca necunoscut. Dar puzzle-ul s-a complicat semnificativ”

Zoltan Csiki

.

5. Noutati despre dinozaurii din Romania si din regiunile inconjuratoare

Pe teritoriul Romaniei au fost gasite inca din secolul al XIX-lea fragmente de dinozauri – iar numeroasele descoperiri facute in ultimele decenii ale secolului al XX-lea au dus la conturarea, in perioada de sfarsit a erei dinozaurilor, a unei relativ complete reconstituiri paleogeografice. Pe atunci, pe teritoriul actual al Romaniei erau mai multe insule, marginite de un ocean cu ape calde. Iar insula cea mai reprezentativa in zilele noastre era in zona Tarii Hategului, unde au fost facute cele mai multe descoperiri. Zoltan Cziki, ce a adus nou anul 2008 la ceea ce stiusem pana acum?

ZC. Consider ca foarte interesante doua studii preliminare care se refera la teritoriul Romaniei si regiunilor limitrofe. In Romania, pentru prima oara este documentata in mod substantial existenta dinozaurilor pe o arie mult mai larga la sfarsitul Cretacicului. Pe langa dinozaurii din Tara Hategului, iata, putem vorbi si de dinozaurii din Salaj, descrisi de paleontologi romani si belgieni. (http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6X1G-4SJR2HF-4&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view=c&_acct=C000050221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=ac1a4a87dd091c1e026e7ff5c5245063)

Prezenta lor documenteaza extinderea spre nord a insulei pe care traiau acesti dinozauri pitici.

Mai mult decat atat! Fiecare insula cu dinozaurii sai – 2008 este anul semnalarii primelor resturi de dinozauri din Bulgaria. Chiar daca aceste resturi sunt putine la numar si provin din depozite marine, caracterul exclusiv terestru al dinozaurilor sugereaza existenta unor posibile insule si pe teritoriul tarii vecine. In ce masura cele doua areale erau insule distincte sau poate parti ale aceleiasi insule mai extinse, care erau relatiile dintre faunele de dinozauri din cele doua regiuni (care sunt de aceeasi varsta) – toate aceste intrebari isi vor putea primi raspunsul prin continuarea cercetarilor atat in Romania, cat si in Bulgaria, in anii care vor veni.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro