Cum se mananca bataie in fata celor de la paza

Duminica seara. Orele 23:00 trecute. Impart acelasi metrou, de la Unirii spre Titan, cu sase indivizi dubiosi, care nu par atinsi nici de grija ca urmeaza luni, adica o zi de lucru, nici de criza economica. Nu par ei nici macar atinsi de inteligenta. S-au asezat strategic: trei pe scaunele din stanga, trei vizavi. Fiecare este dotat cu un pai si cu ceva albicios de genul nuga-halvita-guma. Musca din ceva-ul albicios, mesteca putin, apoi scuipa ceva-ul, prin pai, catre tovarasii de vizavi. Geamurile metroului s-au albit. Cand si cand, mai cad victime si persoanele neutre de langa ei: sunt improscati ba cu ceva-ul albicios, ba cu saliva care tasneste din paiele magice. Doi dintre paznicii metroului se vad in departare (da, e metrou de ala misto, modern, unde suntem protejati de firme de securitate). Sigur ca ei nu aud, nu vad nimic. Ii iertam, caci momentan sunt departe.

Atentie, se inchid usile: urmeaza statia Titan, cu peronul undeva. Distractia: nici gand sa se opreasca. Un alt individ, il vom numi ghinionistul, probabil student, trece prin fata scuipatorilor. Vrea sa ajunga in capatul metroului. Unul dintre scuipatori ii aplica un picior in burta-stomac. Ghinionistul mai inainteaza doi pasi, se inclina putin, se schimonoseste de durere, injura. Intre timp, purtatorii de banderola cu inscriptia „paza” au ajuns la nici doi metri de zona incidentului. Privesc admirativ. Ghinionistul injura din nou. Scuipatorii il aud de data asta. Asteapta putin sa vada reactia celor de la paza. Paza: nimic. Unul dintre scuipatori da semnalul de lupta printr-un tipat: „scoate cutitul!”. Nimeni nu scoate nici un cutit, dar scuipatorii au inteles indemnul. Sar la lupta dreapta: sase indivizi contra unul singur, si asa ranit de lovitura anterioara. Lupta se muta in capatul metroului. Noi, privitorii, neutri si lasi, femei sau barbati, ne luam de cei doi reprezentati ai firmei de paza cu nume de regizor faimos: sari dom’le, fa ceva, opreste-i! Ca nu stiu, dom’le, ca n-am vazut care a fost faza, ca se bat intre ei, ca nu pot interveni, ca nu stiu ce si cum.

Se deschid usile, e statia Titan, coboara suflatorii in pai, isi anunta destinatia cu voce tare, „la biliard, spre Auchan!”, ghinionistul e lasat in pace, in metrou, cu probabil cateva hemoragii interne, babacii de la securitate au ramas si ei sa sprijine peretii metroului, coboram si noi, lasii, cu pasi mici, si mai lasi, ca sa nu-i ajungem din urma pe scuipatori. Nici o grija, organele vegheaza. Si nu moca, ci contra sumei de 6,6 mil. euro.