Subiectele Zilei: Cel mai scump kilometru de drum a fost construit in Capitala; Detinutii din 12 penitenciare au pus la cale Prison Break, etapa pe tara; Mina mortii a fost redeschisa la zece zile dupa tragedie, iar patrimoniul Capitalei a ajuns pe rosu

Drumurile deszapezite cu solutii de moment. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a revenit la vechi clienti dupa ce jumatate din licitatii au ajuns in instanta. In prag de iarna, oficialii de la drumuri s-au vazut nevoiti sa incheie contracte pe o perioada determinata pentru deszapezirea soselelor. Procedeul ales, mai putin transparent, negociere fara publicarea unui anunt prealabil, a fost justificat de necesitatea semnarii unor contracte inainte de prima ninsoare serioasa. „Sunt firme de apartament care ne-au contestat caietele de sarcini, astfel ca avem judete unde nu am reusit sa parafam contractele“, a declarat, miercuri, Ludovic Orban, seful de la Transporturi. Spre exemplu, la Iasi, potrivit directorului regionalei Dorina Tiron, contractele de intretinere multianuala au putut fi semnate doar pe patru din cele noua loturi, deoarece pe celelalte licitatia a fost blocata de razboiul contestatiilor dintre firmele oamenilor de afaceri Costel Casuneanu si Dorinel Umbrarescu, scrie EVZ.

Patrimoniul Capitalei a ajuns pe rosu. 11 cladiri din centrul Bucurestiului sunt marcate trei zile cu un triunghi si cu lumina rosie. Proiectul Red Spot, care apartine grupului de artisti focAR, isi propune sa traga un semnal de alarma cu privire la degradarea cladirilor de patrimoniu. Actiunea artistilor a inceput ieri dupa-amiaza, cand tinerii au lipit abtibilduri pe toate cele 11 cladiri din oras care sunt incluse in proiect. Stickerele sunt sub forma unui triunghi cu margini rosii, avand in mijloc un bec rosu. De asemenea, pe timpul noptii, imobilele sunt luminate cu un proiector special, scrie Adevarul.

Alocatiile pentru copii, majorate dupa calendarul lui Tariceanu. Pe ultima suta de metri, guvernul a rezolvat si problema mamelor carieriste, care-si vor putea incasa indemnizatiile de 85% din venit inca din decembrie. Mamicile care sunt in concediu de crestere a copilului isi vor primi indemnizatia de 85% din venituri inca din luna decembrie. Acest lucru se va putea intampla, conform noii legi aprobate de parlament si promulgate de presedintele Traian Basescu, imediat ce normele metodologice vor fi publicate in Monitorul Oficial. Potrivit ministrului muncii, Mariana Campeanu, termenul este pana la jumatatea lunii decembrie. Pe langa problema indemnizatiilor pentru mame, reprezentanta executivului a atins, in conferinta de presa organizata ieri, cu doua zile inainte de alegeri, si subiecte legate de pensii si somaj, pe fondul „cifrelor alarmante din ultima perioada“, scrie EVZ.

Capii judetului Giurgiu – jurnalisti acreditati la alegeri. Doua publicatii din Giurgiu au acreditat peste 200 de ziaristi la Autoritatea Electorala Permanenta, printre care si presedintele Consiliului Judetean, seful Garzii Financiare si un secretar de stat. In mod ciudat, „Giurgiu ­Express” si „Informatia de Giurgiu”, publicatii la care lucreaza maximum 20 de jurnalisti angajati, au acreditat la Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) cate 100 de ziaristi „corespondenti”. Printre cei care vor transmite articole, reportaje, anchete sau analize politice din sectiile de votare gasim nume grele, precum Dumitru Beianu (PNL) – presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Giurgiu, Sandu Gheorghe – comisar-sef al Garzii Financiare, Ionel Muscalu – secretar de stat, presedinte al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortelor de Munca (ANOFM), scrie Adevarul.

Cel mai scump kilometru de drum a fost construit in Capitala. Un kilometru construit la Pasajul Basarab costa peste 100 milioane de euro, iar unul de drum national, la sase milioane de euro. Bucurestiul conduce in topul celor mai scumpe drumuri din Romania, si poate chiar din lume. Un kilometru din Pasajul Basarab costa 117 milioane de euro. Pretul Pasajului Basarab din Bucuresti a crescut in doua mandate de primar general de trei ori, iar constructorii mai cer bani municipalitatii. Finantarile din credite externe, cat si banii de la bugetul de stat alocati pentru lucrarile de infrastructura au contribuit la bunastarea firmelor de constructii, fie ele romanesti sau straine. „Mana larga” a autoritatilor, atunci cand a fost vorba de banul public, a facut din reabilitarea si constructia de drumuri una dintre cele mai benefice afaceri, informeaza Adevarul.

Mina mortii a fost redeschisa la zece zile dupa tragedie. Activitatea de productie in subteranul Exploatarii Miniere Petrila a fost reluata ieri, la o saptamana si jumatate de la producerea dublei explozii ce a avut loc in abatajul 431, la peste 900 de metri adancime, soldate cu moartea a 13 oameni si ranirea altor 15. Accesul in subteran a fost permis dupa ce o echipa de experti a evaluat, in cursul noptii de miercuri spre joi, starea de securitate a minei, astfel incat sa fie indeplinite normele de lucru in siguranta in abatajele din subteran. „In urma verificarilor facute, comisia de experti a decis reinceperea activitatii in subteranul minei Petrila, aceasta facandu-se fara probleme”, a declarat Daniel Surulescu, directorul general al Companiei Nationale a Huilei (CNH) din Petrosani. Prin decizia ministrului economiei, imediat dupa producerea celor doua explozii, Surulescu a fost suspendat din functie. Pentru toata perioada in care activitatea la mina a fost oprita, minerii vor primi, conform unei decizii a membrilor consiliului de administratie al CNH, salariul de baza si sporul de vechime, dar fara alte sporuri. La mina Petrila lucreaza 1.460 de angajati, distribuiti pe patru schimburi. Dupa exploziile din 15 noiembrie, conducerea Companiei Nationale a Huilei a oprit activitatea de productie si a interzis minerilor sa coboare in subteran, considerand zona nesigura din punct de vedere al productiei. Minerii au intrat in subteran, dar unul dintre ei, Costel Florin Alexa, a povestit faptul ca oficialii din conducerea companiei ascund deliberat realitatea din mina, scrie Gardianul.

Politehnica, sediu electoral pentru PSD. Cantina complexului Leu s-a transformat, in perioada campaniei, intr-un laborator electoral pentru rectorul-candidat Ecaterina Andronescu. Cantina de la Leu a avut parte, in aceasta perioada, de o forfota neobisnuita. Tineri echipati in bluze si geci rosii, inscriptionate „Ecaterina Andronescu“ si „PSD“, cara de cateva zile materiale promotionale si suluri de ziare in microbuzul parcat in fata. Toti dispar apoi in diverse colturi ale Colegiului 10, in care Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnica din Bucuresti, candideaza pentru un loc in Senat. Un reporter EVZ a reusit sa se infiltreze in echipa de campanie a studentilor „rosii“, fiind angajat chiar de presedintele Uniunii Nationale a Studentilor din Romania (UNSR), Gabriel Petrea, pentru duminica, sa faca sondaje la iesirea de la vot, scrie EVZ.

Agricultura romaneasca, falimentata pentru ca taranii sa poata fi manipulati politic. Avem o agricultura falimentara, dezorganizata si decapitalizata, mai mult de 70-75% fiind de subzistenta. Criza financiara va lovi tocmai in micii producatori, care, in proportie de peste 50%, vor disparea de pe piata, considera Stefan Niculae, presedintele Federatiei Sindicatelor din Agricultura – Agrostar. Potrivit acestuia, din 2009 vom avea „o problema sociala fenomenala, Guvernul neavand niciun proiect si nici solutii pentru a intampina criza economica”. „Orice subventie care merge in aceasta zona este mai mult un ajutor social. Avem nevoie de politici in agricultura, de asociere, de reforme care sa reorganizeze si sa revitalizeze acest sector. Guvernul ar trebui sa acorde facilitati fiscale pentru grupurile de agricultori, sa reduca TVA-ul la produsele alimentare si sa incurajeze investitiile in centre si depozite de colectare”, a mai declarat seful Agrostar pentru Gardianul.

Alerta in Secuime: „Eu nu mergi la votat, che nu dat nimeni nimic“. „Autonomia nu e slogan de campanie“, spun liderii locali ai UDMR care, in disperare de cauza, incearca o strategie alternativa pentru a-i scoate pe secui la vot: metoda borcanelului cu Vegeta. Romanii minoritari din Harghita si Covasna nu pot sa profite de dezinteresul electoral al maghiarilor: in cele doua colegii unde ar avea sanse, isi impart voturile intre mai multi candidati romani. „Ce autonomie, dom­nu’ ziarist, lasati autonomia, ca nu asta ne arde pe noi acum, problema noastra numaru’ unu e cum sa-i scoatem pe alegatori la vot!” La sediile de campanie ale candidatilor UDMR din Covasna si Harghita, activistii nu-si ascund ingrijorarea: daca ungurii nu vin la vot, UDMR risca sa nu faca pragul de 5% si sa nu mai intre in Parlament, scrie Gandul.

Detinutii din 12 penitenciare au pus la cale Prison Break, etapa pe tara. Fratii Sile si Nutu Camataru, impreuna cu alti 37 de acoliti de la penitenciarele Jilava, Rahova si spital Jilava, au fost transferati. Organizatorii revoltelor din celelalte 9 penitenciare au fost doar izolati. Comunicand prin intermediul telefoanelor mobile detinute ilegal, cateva zeci de interlopi inchisi in 12 penitenciare au planificat o revolta generalizata, urmarind obtinerea de gratieri sau amnistieri colective dupa alegerile de duminica. Informatia vine chiar de la Ioan Bala, seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP). Pretextul revoltei a fost servit pe tava de un ordin al ministrului justitiei, intrat in vigoare la inceputul lunii si care le interzice detinutilor sa mai primeasca pachete cu alimente si tigari de la vizitatori. Repetitia revoltei generalizate s-a produs sambata, cand 200 de detinuti de la penitenciarul Jilava au protestat zgomotos, cerand anularea ordinului mi­nis­terial, scrie Gandul.