Directorul programului de competitivitate: "Proiectele de investitii ale IMM-urilor au fost slabe, cu documente expirate si greseli la intocmirea bugetelor"

„Proiectele depuse de companii pentru a obtine fonduri structurale destinate investitiilor, mai ales investitiilor mici, au fost in general slabe, cu documente lipsa ori expirate”, a declarat pentru HotNews.ro Catalina Melita, directorul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”. Dupa mai bine jumatate de an de la lansarea primei linii de finantare, pana acum au fost depuse 2.246 de proiecte, in valoare de 8,2 miliarde de lei. Sunt aproximativ 200 de proiecte selectate, la nivelul organismelor intermediare, si niciun contract nu a fost semnat pana in prezent.

175 de proiecte au fost selectate in cadrul Axei 1, componentele de investitii si consultanta, si 19 proiecte in cadrul Axei 2 – Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare. Depunerea sau evaluarea proiectelor pentru celelalte linii de finantare sunt in derulare.

„In acest moment, pregatim un raport consolidat, (pentru ambele Axe cu proiecte selectate, n.r.). Mai avem nevoie de niste date pentru a-l finaliza. Ne uitam la mai multe aspecte cand primim rapoartele de la organismele intermediare, inclusiv la cum au solutionat contestatiile”, a explicat Catalina Melita. Ea estimeaza ca primele contracte ar putea fi semnate in aproximativ o luna.

Este de remarcat faptul ca, pentru unele componente, a existat o adevarata avalansa de proiecte, pe cand la altele, numarul proiectelor depuse a fost destul de mic. Spre exemplu, autoritatea de resort pentru IMM a fost „inundata” de proiecte pentru investitii, pe cand la componentele de consultanta sau acces la standardizare numarul de proiecte depuse a fost mic.

„La componenta de acces la consultanta, suma maxima este de numai 10.000 de euro si ne gandim sa o majoram”, a spus directorul POS CCE.

Pentru „acces la standardizare” si „acces pe noi piete si internationalizare” au fost depuse 104 si, respectiv, 26 de proiecte, a caror valoare nu atinge inca suma maxima disponibila. Cat priveste proiectele de investitii ale companiilor mari, termenul limita a expirat cu 2 saptamani in urma si au fost depuse 123 proiecte in valoare de 1 miliard de lei, de 4 ori mai mult decat suma alocata.

Proiectele de infrastructura pentru cercetare-dezvoltare au avut mare succes. Datele Ministerului Economiei si Finantelor arata ca multe proiecte de calitate au fost depuse, dar bugetul acestei licitatii nu a permis decat finantarea a 19 dintre ele. Desi termenul limita a fost 14 martie, pana in prezent nu a fost semnat niciun contract. „Au avut loc vizite in teren, verificarea documentelor, urmeaza semnarea contractelor” a spus Catalina Melita.

In domeniul tehnologiei informatiei, liniile de finantare nu au avut prea mare trecere la intreprinzatori. Pentru acces la Internet si servicii conexe au fost depuse 320 de proiecte care insumeaza 14 milioane lei, pe cand bugetul disponibil a fost de 31,9 milioane lei.

Pentru „conectarea unitatilor scolare la internet prin conexiuni broadband”, desi depunerea proiectelor a inceput in 20 august, nu a sosit niciun dosar pana cum la autoritatea de resort. Termenul limita este 28 noiembrie.

Niciun solicitant nu a trimis nici pentru „implementarea de sisteme TIC pentru cresterea interoperabilitatii sistemelor informatice” sau pentru „sustinerea implementarii de aplicatii de e-learning”.

La fel si pentru „solutii de e-guvernare”, unde totusi a aparut un proiect, iar la „solutii de e-sanatate” au aparut doua proiecte. La componenta de aplicatii electronice pentru managementul afacerilor sunt depuse peste 40 de proiecte.

A avut succes linia de finantare destinata proiectelor de energie regenerabila care a fost chiar suprasolicitata, potrivit reprezentantilor AM POS CCE.

Greselile IMM-urilor

Intreprinzatorii care au solicitat finantare pentru investitii au avut proiecte slabe, a spus Melita. Mai ales la investitii mici, o treime au fost respinse dupa prima etapa de evaluare -mai spune aceasta. Spre exemplu, multi au prezentat documente lipsa sau documente expirate.

Un caz aparte il reprezinta cei care apar, in certificatele fiscale, cu datorii la stat, desi documentatia oficiala solicita expres acest lucru: lipsa datoriilor la buget.

„Totusi, se vede clar diferenta intre cei care au apelat la un consultant si cei care si-au intocmit proiecul singuri. Cei din urma s-au descurcat mai greu”, a constatat directorul POS CCE.

Multi si-au „prins urechile” la intocmirea bugetului, mai exact, la precizarea cheltuielilor eligibile si neeligibile.

Asta nu inseamna ca firmele de consultanta nu au incurcat, cand si cand, borcanele: „au fost cazuri in care documentul unei firme sa apara in dosarul alteia. Probabil, din cauza grabei”, au concluzionat reprezentantii POS CCE.