Money Express: Povestiri digitale

Google Maps poate face multe lucruri, cum ar fi sa gaseasca cea mai apropiata cafenea sau sa calculeze timpul de condus pana la un parc de distractii. Dar poate spune o poveste? Charles Cumming, un autor britanic de romane de spionaj, crede ca da. Ultimul sau proiect, “Cei 21 de pasi”, este o reimaginare a romanului clasic de spionaj de dinaintea Primului Razboi Mondial, “Cei 39 de pasi”, de John Buchan.

Printre multele diferente dintre cele doua versiuni, se numara faptul de neignorat ca “Cei 21 de pasi” e spus in intregime prin Google Maps. Exista in continuare mult text de citit, dar partea amuzanta a romanului e faptul ca trebuie sa faci click pe butoanele indicatoare colorate – aceleasi care iti arata cea mai apropiata cafenea Starbucks – ce marcheaza fiecare scena, ca si urmarirea drumului parcurs de protagonist in timp ce alearga de la statia de tren St. Pancras din Londra la aeroportul Heathrow si apoi la Edinburgh. Experienta e in continuare similara cu cititul unei carti, dar impactul dat de faptul ca vezi locuri din lumea reala in propriul context si schimbarile de ritm si dimensiuni ce apar cand protagonistul trece prin aceste locuri fac ca romanul sa nu se asemene cu nici o alta carte. Desigur, asta este si ideea. De fapt, “Cei 21 de pasi” fac parte dintr-un proiect mai mare al sucursalei britanice a editurii Penguin Books, in colaborare cu Six to Start, o companie media online.

Intitulat “Noi spunem povesti”, scopul proiectului nu e nici pe departe atat de grandios ca reinventarea romanului. Ci este un efort constient al autorilor si editorilor de a gasi noi modalitati de a spune povesti in epoca Web 2.0. “Am vrut sa facem un lucru care nu ar fi fost posibil in urma cu cinci sau zece ani”, spune Don Ho, un co-fondator al Six to Start. “E vorba de descoperirea potentialului pe care il are publicarea online”.

Prevazut sa dureze sase saptamani, proiectul lansat pe 18 martie prezinta o noua poveste in fiecare saptamana, fiecare bazata mai mult sau mai putin pe diferite romane clasice, intr-o forma diferita. In a doua poveste, de exemplu, “Slice” a lui Toby Litt, personajul principal foloseste postari de blog si mesaje text Twitter pentru a transmite descoperirile in legatura cu o casa bantuita. A treia poveste e un basm adaptabil, iar povestirile viitoare pot utiliza orice, de la seturi de fotografii de pe Flickr, pana la calendare online (editorii nu vor sa spuna cu exactitate ce forma vor lua povestile nepublicate inca).

Pe scurt, fiecare saptamana reprezinta un exercitiu de imaginatie diferit asupra viitorului modalitatilor de a spune o poveste.

Money Express