Presa, intre bordel si biserica (de Mircea Marian)

Mircea Marian: „Ne-am considerat o casta imaculata, am ascuns propria mizerie, iar cititorii au ajuns sa creada ca toti ne prostituam.”

Stiu ca noi, ziaristii, suntem incantati ca popularitatea noastra este undeva putin sub cea a Armatei si a Bisericii. Mai toti ne-am inchipuit ca suntem o casta superioara si, din acest motiv, ani intregi ne-am ferit sa vorbim despre mizeria din interiorul tagmei.

Pentru ca nu cumva sa ne pierdem crebilitatea, am intors spatele de cate ori am vazut cum se imbogateau peste noapte unii dintre colegii nostri si ne-am facut ca nu auzim zvonurile despre relatiile mult prea stranse dintre politicieni si unii „formatori de opinie”.

Este de notorietate faptul ca un grup destul de consistent de analisti si de jurnalisti primesc bani sau alte avantaje materiale, in unele cazuri sub forma unor contracte de consultanta, de la politicieni, uneori prin firme-paravan.

Acum, cand au inceput sa iasa la lumina afacerile dubioase ale unor mari ziaristi, repere morale ale natiunii, prima tendinta a fost sa se afirme ca „Evenimentul zilei” ar vrea razboi cu restul presei. Pasul urmator va fi sa se spuna ca acest ziar, la indicatiile lui Traian Basescu, vrea sa distruga singura opozitie credibila la abuzurile dictatorului de la Cotroceni. Multi dintre colegii de breasla sustin ca problema nu ar fi ca unii ziaristi fac afaceri suspecte cu statul, ci faptul ca lumea afla. Cam acesta a fost rationamentul celor

care l-au deplans pe Bogdan Chirieac si, probabil, la fel se va apara si Sorin Rosca Stanescu.

Cred insa ca era timpul sa separam apele, pentru ca, altfel, ziaristii cinstiti nu vor mai avea nicio sansa. O prea mare parte dintre consumatorii de presa au ajuns sa creada ca toti jurnalistii sunt vanduti – lui Voiculescu, lui Basescu, lui Patriciu sau oricui altcuiva. Sute sau mii de oameni care incearca, adesea in conditii foarte dure, sa aduca informatii utile si interesante sunt aruncati in aceeasi oala cu profitorii.

Si as mai vrea sa facem o distinctie: ca unul care a fost angajat, circa 11 luni, la ziarul lui Dinu Patriciu, nu cred ca este corect sa-i acuzam in bloc pe toti cei care lucreaza in trusturile marilor moguli din presa. Unul dintre redactorii sefi-adjuncti de la „Adevarul” este un constant critic al presedintelui Basescu, dar ar fi cat se poate de incorect sa asociem opinia sa, in care crede cu toata onestitatea, cu faptul ca este platit de unul dintre dusmanii sefului statului. Problema apare atunci cand, dupa ce luni intregi l-ai tamaiat pe Basescu, schimbi patronul si, brusc, opiniile tale se rasucesc cu 180 de grade. Cum sa-i mai distingi atunci pe cei onesti de haitele care ataca la comanda?

Se spune ca prostitutia este cea mai veche meserie din lume. N-au reusit sa o starpeasca nici regimurile teocratice, precum cel al lui Girolamo Savonarola, nici dictaturile comuniste. De aceea, nu cred ca va disparea vreodata nici prostitutia din presa. Cu atat mai putin pot sa sper ca aceasta minune se va intampla aici, in Romania. Important este insa ca oamenii sa stie, atunci cand il citesc sau il asculta pe un anume ziarist, daca acced intr-un spatiu onest sau intr-un bordel.

Evenimentul Zilei