Privilegiatii institutiilor europene

Bani publici cheltuiti cu larghete si fara documente justificative, privilegii necuvenite, pensii suplimentare si alocatii la limita legalitatii. Nu, nu este vorba despre politicienii si inaltii functionari publici autohtoni, ci de cei care lucreaza in institutiile europene.

Controlul cheltuirii banului public, in scopurile in care este alocat prin bugetul anual si in avantajul contribuabililor de la care este colectat, este la fel de problematic in Uniunea Europeana ca si Romania.

Cele mai recente raportari ale Curtii Europene a Auditorilor ( institutie comunitara care supravegheaza modul in care structurile de conducere a UE cheltuiesc banii proveniti din taxele si impozitele celor aproape 500 de milioane de cetateni europeni) dezvaluiesc o imagine familiara.

Fara exceptie, Comisia Europeana, Consiliul European si Parlamentul European au regulamente interne de functionare care asigura persoanelor din sistem privilegii ce contravin legislatiei comunitare in vigoare.

Un asemenea privilegiu este rambursarea cheltuielilor de cazare ale politicienilor si functionarilor europeni aflati in misiune dupa reguli diferite de cele impuse prin Staff Regulation. Aceasta reglementare oficiala aplicabila teoretic tuturor prevede ca platile sa fie facute diferentiat, in functie de plafoane valorice stabilite pentru fiecare tara in care au loc deplasarile si sa fie obligatoriu justificate prin documente.

In realitate insa, platile sunt facute in asa fel incat functionarii si politicienii din institutiile europene sa faca un ban in plus. Astfel, persoanelor care nu pot demonstra cu documente ca s-au cazat la hotel li se ramburseaza intre 30% si 60% din valoarea camerei. Neputand demonstra concret unde si pe cati bani s-au cazat, acestea nu ar trebui sa primeasca nici un euro de la bugetul comunitar.

Schemele de pensii suplimentare constituite fara o baza legala sunt un alt privilegiu necuvenit, apartinand insa doar Parlamentului European. La insistentele repetate ale Curtii Europene a Auditorilor, eurodeputatii au fost nevoiti sa schiteze cateva reguli privind dreptul la aceste pensii. Ele sunt insa foarte generale, nespecificand clar obligatiile beneficiarilor pensiilor si vor fi aplicate abia din 2009.

Consiliul European isi premiaza personalul cu plata concediilor de odihna suplimentare, acordate drept compensatie pentru lucrul peste program . Nu ar fi nimic in neregula, daca sumele aferente nu ar fi acordate unor categorii de personal care nu au dreptul la ele pentru ca deja beneficiaza de avantaje speciale datorate confom pozitiei inalte pe scara ierarhica. Si tot Consiliul European deconteaza pe cuvant de onoare cheltuielile delegatilor din Statele Membre care iau parte la lucrarile acestui inalt for european.

Nu sunt necesare dovezi de tipul foii de prezenta pentru a primii banii.

Alocatiile pentru copiii si sotii/sotiile functionarilor din Comisia Europeana sunt acordate fara verificarea si aducerea la zi a datelor din momentul intrarii personalului in sistem. Astfel, in cazul sotilor/sotiilor nu se stie daca nu cumva au divortat sau daca realizeaza venituri personale suficiente pentru a nu mai fi intretinuti pe banii contribuabililor europeni.

Cat despre copii, Comisia Europeana nu verifica daca acestia primesc alocatii si din tarile de origine, caz in care, conform regulamentului comunitar, din banii primiti la post de catre parintele angajat ar trebui deduse sumele provenite din alocatiile nationale.

Conform raportului Curtii Europene a Auditorilor, in 2006 cele mai multe fonduri au revenit Comisiei Europene (4150 milioane euro), urmata de Parlamentul European (1440 milioane euro) si Consiliul European (585 milioane euro).

Curtea Europeana a Auditorilor doar controleaza cheltuirea acestor bani, neputand interveni direct, prin aplicarea de sanctiuni, in cazul descoperirii de nereguli. Acestea sunt semnalate Oficiului European Antifrauda, care poate decide investigarea ilegalitatilor.