Science Report: Un falus roman descoperit în Anglia ar putea fi mai mult decât o amuletă. Una dintre cele mai vechi toalete cu apă curentă a fost descoperită în China. De ce au zebrele dungi?

​​Un falus roman descoperit în Anglia ar putea fi mai mult decât o amuletă ● Una dintre cele mai vechi toalete cu apă curentă a fost descoperită în China ● De ce au zebrele dungi?

Un falus roman descoperit în Anglia ar putea fi mai mult decât o amuletă

Încă de când a fost scos la lumină în 1992, la Vindolanda, un fost castru roman din nordul Angliei, un falus roman de lemn i-a lăsat pe cercetători cu gura căscată. De ce? Pentru că, iată, au trecut peste 20 de ani până să înțeleagă cineva care era scopul lui real.

Fiind descoperit alături de mai multe accesorii de îmbrăcăminte și încălțări, falusul cu o lungime de 16 centimetri a fost considerat o unealtă folosită la cusut, la netezit pielea sau un fel nemaivăzut de nicovală de lemn. Astfel de ipoteze au picat repede pentru că nu existau urme pe el care să trădeze asemenea îndeletniciri.

O altă ipoteză susținea că obiectul ar fi putut fi folosit ca amuletă. Se știe că romanii foloseau pe scară largă talismane în formă de falus, numite fascinum, dar nu prea era cazul aici. Asta pentru că acele fascinum sunt în totalitate metalice, de os sau fildeș, au aripioare și, în general, arată diferit. În plus, nu era practic să mergi de gât cu ditamai obiectul de 16 centimetri lungime.

O variantă diferită a ipotezei cu amuleta spunea că falusul era atașat unei statui, iar trecătorii îl puteau atinge ca să le meargă bine. Acest fapt era susținut și de faptul că obiectul este extrem de neted la ambele părți, fapt care denotă o folosire îndelungată. Dar, pe de altă parte, iar nu există urme care să trădeze faptul că falusul ar fi fost expus intemperiilor vremii. Deci, a fost ținut în casă. Câți trecători să treacă și prin casa respectivă?

O ultimă interpretare zicea că artefactul ar fi fost, de fapt, un pistil folosit la măcinarea unor plante, fie în scop alimentar, fie ca parte a unui ritual magic. Dar nici în cazul ăsta nu s-ar descoperit urme care să susțină propunerea. Până la urmă, după mai bine de două decenii, cercetătorii de la Universitatea din Newcastle și de la cea din Dublin au publicat un studiu în revista Antiquity în care explică ceea ce nimeni nu și-a putut imagina atâta timp. Adică falusul în mărime naturală era o jucărie sexuală.

După ce au chibzuit îndelung dacă să îl bage undeva, în vreun depozit, departe de ochii publicului pudibond, specialiștii englezi au decis că e mai bine totuși să îl lase expus la muzeul Vindolanda din Hexham. În fond, artefactul este un unicat din lumea romană și ne dezvăluie nouă o parte importantă din cartea de aur a istoriei.

Una dintre cele mai vechi toalete cu apă curentă a fost descoperită în China

Dacă știrea de mai sus nu v-a demonstrat deja că arheologia este o știință fascinantă, a veșnicelor surprize, iată că o nouă descoperire, de această dată din China, vine să vă spulbere și ultimele urme de îndoială.

Este vorba despre una dintre cele mai vechi toalete cu apă curentă descoperite vreodată. Obiectul, extrem de fragmentat inițial, a fost restaurat după aproape un an de muncă asiduă și este format acum dintr-un vas de toaletă și o bucată de conductă de apă. Ce frapează la el este că are circa 2.200-2.400 de ani, ceea ce îl face unul dintre cele mai vechi astfel de obiecte din lume și, categoric, cel mai vechi din China.

Fiind excavat în zona arheologică a orașului Yueyang, zonă de reședință a monarhilor din timpul regatului Qin și, ulterior, a dinastiei Han, arheologii chinezi sunt de părere că el ar fi aparținut fie monarhului Qin Xaiogong (391-228 î.Hr.), fie tatălui acestuia, Qin Xiangong (424-362 î.Hr.), fie lui Liu Bang, primul împărat al dinastiei Han.

Ceea ce este mai important este că obiectul era în mod clar unul de lux. Pe de altă parte, este neobișnuit ca în acea perioadă să fi fost folosite toalete a căror invenție se presupunea că datează din perioadă victoriană. La fel de adevărat este că sisteme de canalizare existau deja de 4.000 de ani la minoani și în cadrul civilizației Harappa, dar nu în China.

Una peste alta, arheologii chinezi au stabilit și cum funcționa toaleta. Mai exact, după folosire, un sclav sau un slujbaș venea și turna apă în ea. Fascinant! Și pentru că, așa cum spuneam, meseria de arheolog chiar este una captivantă, specialiștii din China și-au propus ca următorul pas să fie cercetarea amănunțită a solului din apropiere pentru a afla detalii despre dieta oamenilor din acele vremuri îndepărtate. Așteptăm vești cu înfrigurare și vă ținem la curent.

De ce au zebrele dungi?

În natură nimic nu este întâmplător. Poate doar mutațiile genetice, dar și ele se reglează până la urmă, lăsând loc doar celor benefice. Unul dintre cele mai bune exemple din natură este zebra.

Dacă nu știați, zebrele sunt negre cu dungi albe, nu invers. Iar întrebare care i-a măcinat pe oameni de sute de mii de ani este, evident, legată de apariția dungilor albe. Care este rostul lor evolutiv? La această întrebare au răspuns niște cercetători de la Universitatea din Bristol, cu un studiu publicat în revista Journal of Experimental Biology.

Frapați de existența dungilor amintite, cercetătorii au luat un cal, neavând o zebră la dispoziție, și l-au acoperit cu pături cu diferite culori și modele. În urma acestui studiu inedit, ei și-au putut da seama că tiparul alb-negru respinge cel mai bine tăunii.

În fapt, tăunii sunt atrași puternic de culorile închise, în special de gri, negru sau brun. Ce este interesant este că tăunii își pierd brusc interesul dacă în fața lor apare un obiect cu un tipar alb-negru. Până aici, toate bune și frumoase, dar se ridică două întrebări fundamentale.

Prima, la care cercetătorii nu au găsit încă un răspuns, este legată de apariția dungilor doar la zebre, nu și la alte cabaline care au de suferit de urma tăunilor. A doua, cel puțin la fel de misterioasă, este legată de faptul că aceiași autori au publicat un studiu similar acum trei ani, doar că într-o altă revistă. De ce? Nimeni nu știe deocamdată. Dar, nu face nimic, știm toți că repetiția este mama învățăturii.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro