Iasul sufocat de PET-uri

In fiecare zi, un iesean arunca cel putin o sticla PET la gunoi. Zilnic se string 25 de tone, iar anual 9.000 de tone. Din aceasta cantitate, doar una infima este recuperata. Restul zace la marginea orasului, unde va dainui o mie de ani, perioada de dezintegrare a unei sticle de plastic.

In prezent, nici o asociatie de proprietari din Iasi nu sorteaza deseurile, desi „Salubris” acorda, in cazul in care s-ar realiza acest lucru, o reducere de 10% a tarifului pentru stringerea gunoiului. Reciclarea s-ar putea transforma, si in Iasi, intr-o afacere foarte profitabila.

O tona de sticle PET se vinde la export cu 550-600 de dolari, iar din 5 sticle reciclate se pot face fibre pentru un tricou.

600 de dolari tona

Dar ce este acest PET? Oficial, PET (Polietilentereftalat ) este materia prima obtinuta din titei crud si gaze naturale, din care se produc, de obicei, sticle pentru bauturi. Neoficial, PET-ul este inamicul numarul doi al mediului, dupa noxele eliminate in atmosfera. Ajunsa in mediu, o sticla PET se biodegradeaza in 1.000 de ani, in timp ce unui cotor de mar ii trebuie doar 3 luni.

In tarile din Europa de Vest exista un intreg sistem de reciclare. Buteliile PET sint colectate de la agentii economici si de la populatie, sortate si transformate in noi bunuri. Din deseurile PET se produc fulgi curati care pot fi exportati ca atare (la un pret de 550-600 dolari tona) sau vinduti in tara, sub forma de fibre sau aliaje, industriilor prelucratoare.

De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obtine captuseala pentru o jacheta de iarna, iar 35 de alte sticle ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obtine folii pentru izolarea acoperisurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat si altele.

Subventii pentru cei care colecteaza

Toate acestea ar fi posibile cu putina vointa si citeva investitii. Mai mult chiar sprijina reciclarea si ofera o subventie de 9.600 lei pe kilogram celor ce vor dori sa colecteze acest tip deseuri.

In momentul de fata, o singura firma din Iasi poseda o instalatie de reciclare a PET-urilor. La „Terom” instalatia dateaza de dinainte de 1989. „Noi colectam sticle fara capac si fara guler pe care le luam de la populatie cu 8.000 de lei pe kilogram, insa pina acum lumea nu se prea inghesuie sa le vinda.

La noi aceste sticle sint transformate in fibre pe care le vindem in tara, unor producatori de mochete, confectii si nu numai. De asemenea, incercam sa ii educam pe cei mici, prin programe scolare sa devina mai responsaili. Am mers deja la Scoala Mihail Sturza de unde am colectat 60 kilograme de PET-uri, iar scoala a cistigat si 500.000 lei”, ne-a spus Vasile Ciobanu, responsabil la „Terom” in problema deseurilor colectate.

Cautam parteneri

„Remat” se ocupa deocamdata doar cu colectarea deseurilor de tip PET. „Noi nu avem instalatii de reciclare efectiva. Din aceasta cauza vindem firmei «Green Tech» din Buzau toate siclele colectate. Din punctul asta de vedere nu e o afacere foarte profitabila, pentru ca cei din Buzau ne dau doar 100 dolari pe tona, ceea ce este foarte putin.

Sintem dispusi sa incepem un perteneriat cu orice firma care ar avea o instalatie de acest fel. Noi le colectam, iar ei le vor recicla”, a spus Constantin Comanescu, proprietarul „Remat”.

Lipsa de educatie si de vointa

In fiecare an, din cele aproximativ 200.000 tone de deseuri colectate de „Salubris”, 4,2 %, adica aproape 9.000 tone, sint PET-uri. In zona Podul de Piatra s-au amplasat containere de gunoi pentru categorii de deseuri: sticla, plastic, hirtei, etc.

Cu toate acestea, deseurile colectate din acel punct sint ori in cantitati foarte mici ori, ori nu sint sortate pe categorii.

Foarte multe asociatii de locatari nu stiu ca „Salubris” ofera o reducere lunara de 10 % la factura totala pentru gunoi daca folosesc containerele ecologice oferite gratuit.

„Este teribil ce se intimpla. Iesenii, si romanii in general, nu constientizeaza faptul ca aceste sticle se degradeaza abia in 1.000 de ani si daca am fi isteti le-am putea refolosi si am scapa de multe probleme. Experimentul de la Podul de Piatra nu prea da roade. Nici asociatiile de locatari nu se inghesuie sa ia de la noi, gratuit, containere ecologice.

Asociatiile de locatari nu trebuie sa faca decit doua lucruri: sa vina sa ne ceara containerele ecologice gratuite si in fiecare luna sa puna sticlele de plastic intr-un container si celelalte deseuri in altul. E foarte simplu. Daca vor face acest lucru vor avea o reducere a facturii cu 10%”, ne-a declarat Dorinel Zeciu, director „Salubris”.

Din cele aproximativ 1.042 de asociatii de locatari din judetul Iasi, mai putin de 20 au cerut aceste containere ecologice. Insa nici una nu a reusit sa le folosesca cum trebuie. „Foarte multi ieseni nu au inteles cum trebuie folosite si au aruncat in containere tot felul de gunoiaie, desi ar fi trebuit sa puna intr-un container doar deseurile din plastic si in altul restul.

Desi traim intr-un oras universitar, Iasul sufera de mare lipsa de educatie si de vointa”, ne-a spus Ioan Rata, presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari si Locatari din toata Moldova. (Cristina STOIAN)