Bani publici pentru studenti fictivi

Universitatea din Oradea sta pe un butoi de pulbere. Ca sa nu explodeze, rectorul-senator PSD Teodor Maghiar face eforturi disperate sa lase universitatea pe mana unuia dintre fiii sai.

Anul trecut, rectorul a raportat la minister o cifra de doua ori mai mare decat numarul real de studenti existenti la Universitatea oradeana. Institutia de stat a fost finantata cu bani publici in functie de statisticile umflate de rector.

Urmasul lui Maghiar va mosteni gaurile negre din bugetul Universitatii, dar si tepele trase Ministerului Educatiei.

Refuzul conducerii Universitatii de stat din Oradea si, in special, al rectorului Teodor Maghiar de a raspunde la cele doua cereri formulate de noi in spiritul Legii nr. 544/2001, privind accesul la informatiile de interes public, ne-a starnit si mai mult curiozitatea si interesul fata de aceasta institutie de stat.

Tacerea impusa angajatilor Universitatii, precum si actiunile de intimidare si santajul la care au fost supusi profesorii universitari,banuiti ca ar putea colabora cu noi, ne-au determinat sa cautam, printr-un demers jurnalistic propriu, adevarul din spatele zidurilor Universitatii oradene.

Apeland la informatiile publicate pe site-ul Ministerului Educatiei si comparand datele afisate public de minister cu cele din documentele Universitatii oradene, am constatat ca in spatele tacerii de la Oradea se ascund o serie de invarteli necurate, facute pe foarte multi bani publici.

Acest aspect explica, pe de-o parte, refuzul rectorului Universitatii de stat de a ne facilita accesul la datele statistice solicitate, date, care, de altfel, sunt publicate pe toate site-urile celorlalte universitati de stat din tara, iar, pe de cealalta parte, incrancenarea acestuia de a detine, in continuare, controlul asupra Universitatii. De altfel, el a recunoscut public ca nu-i este indiferent pe mainile cui va ramane institutia.

Grija rectorului pentru Universitate nu are legatura directa cu un fapt deja recunoscut de toti, cel al dezvoltarii institutiei, ci, mai degraba, teama lui este generata de posibilitatea ca afacerile murdare care s-au derulat, de-a lungul timpului, prin Universitatea din Oradea sa nu fie descoperite.

Una dintre intrebarile adresate conducerii Universitatii de stat, ramasa, bineinteles, fara raspuns, se referea la „Numarul locurilor bugetate pe care le-a avut Universitatea la admiterile din ultimii cinci ani”. Sursele noastre spun ca intrebarea, aparent nevinovata, ar fi necesitat unul dintre cele mai spinoase raspunsuri legate de formarea bugetului Universitatii, pentru a carei divulgare „tradatorul” ar fi urmat sa raspunda cu capul.

Locurile bugetate din cadrul Universitatii oradene sunt o sursa prin care conducerea acestei institutii obtine un plus de sute de milioane de lei de la bugetul statului.

Potrivit site-ului Ministerului Educatiei, Universitatea din Oradea a raportat anul trecut un numar dublu de studenti subventionati de la bugetul de stat fata de numarul real pe care il are.

Astfel, conform datelor Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior, privind situatia alocatiilor bugetare destinate finantarii de baza pentru anul 2003, Universitatea din Oradea a raportat 21.455 de studenti echivalenti. In realitate, numarul acestora este mult sub 10.000. Numarul studentilor echivalenti difera in functie de forma de invatamant.

Studentii echivalenti se calculeaza aplicand indicele de echivalare, in functie de forma de invatamant (zi, fara frecventa, studii aprofundate, colegii, masterat) la numarul studentilor reali, ocupanti ai locurilor fara plata. Spre exemplu, la invatamantul universitar de lunga durata-zi, indicele de echivalare este 1%, in aceasta situatie Universitatea primind de la buget o suma egala cu numarul studentilor reali. Dintre toate categoriile de invatamant, cel mai mare coeficient de echivalare, de 3%, il primesc studentii bursieri de la masterat.

Luand ca baza de referinta admiterea din anul universitar 2003/2004 cotat ca un an de referinta privind numarul studentilor admisi, Universitatea din Oradea a avut 1.943 de locuri bugetate, aici incluzand si locurile de la masterat si doctorat. Inmultind la fiecare facultate in parte cu numarul de ani de studiu rezulta ca numarul real este de 7.427 de studenti bursieri. Aplicand coeficientul de echivalare, unic pe tara, pe fiecare forma de invatamant, conform procentajelor stabilite de minister, numarul studentilor echivalati nu atinge nici pe jumatate cifrele raportate de Universitatea din Oradea, respectiv 21.455, numar in baza caruia s-a obtinut finantare de la bugetul public.

In plus, pe seama acestor raportari fictive, Universitatea oradeana a beneficiat si de alte alocatii financiare de bazasi suplimentare, fiind situata din acest punct de vedere aproape de universitatile renumite din Iasi, Cluj ori Bucuresti.

Bugetul total al Universitatii este dat de domeniile de invatamant la care se aplica un alt indice, indicele de cost, dupa ce se stabileste prin Hotarire de Guvern valoarea bugetara a unui student echivalent. La cei peste 21 de studenti echivalenti raportati la minister, Universitatea din Oradea si-a calculat indicele de cost stabilit corespunzator cu domeniile de invatamant. Tehnicul, spre exemplu, are indicele de cost de 1,650%, facultatile de film au indicele de cost cel mai mare, de 9 procente, facultatile cu profil de teatru si interpretare muzicala au indicele la 5%, muzica si arte – 3%, arhitectura – 2%.

Aceste domenii de invatamant sunt considerate ca avand cheltuieli mai mari decat facultatile socio-umane, economice, medicina etc., unde indicele de cost variaza intre 1 si 1,6%.

Contabilitatea Universitatii este vraiste

Banii publici, astfel obtinuti de conducerea Universitatii din Oradea, au fost dirijati spre diverse alte destinatii. La un control al Camerei de Conturi Bihor, condusa de profesorul universitar Gheorghe Tara, cu aspiratii la functia de decan al Facultatii de Stiinte Economice, la Universitatea din Oradea au fost gasite o serie de nereguli financiar-contabile.

Cu toata grija fata de institutia de invatamant superior manifestata de seful lor, inspectorii Camerei de Conturi n-au putut sa nu consemneze cateva dintre aspectele stridente ale manuirii banilor publici, pe langa lege.

„In legatura cu neregulile financiar-contabile am constatat nerespectarea in toate cazurile a reglementarilor legale referitoare la operatiunile de casa, neinregistrarea in termen a unor operatiuni contabile, unele elemente de activ nu au fost inventariate in totalitate, neintocmirea, in toate cazurile, a documentelor primare corespunzatoare, operatiuni economico-financiare, unele deficiente in legatura cu organizarea si executarea controlului financiar preventiv, neconstituirea in toate cazurile a garantiilor materiale gestionare”, se arata in informarea oferita de Camera de Conturi Bihor, pe baza Legii nr. 544, privind accesul la informatiile de interes public.

Totodata, in timpul controlului executat anul trecut, conducerea Universitatii n-a putut justifica nici una dintre cheltuielile facute la numeroasele deplasari in strainatate pentru documentare ori schimb de experienta.

„In asemenea situatie s-au gasit cinci persoane care au decontat in plus 1.885 de euro”, spun inspectorii care sustin ca banii au fost recuperati de la cei in cauza. O situatie dezastruoasa a fost descoperita si in cazul lucrarilor de reparatii capitale si investitii. „S-a constatat ca au fost acceptate la plata si decontate unele situatii de lucrari care cuprindeau elemente de cheltuieli nelegale (procente de contributii sociale mai mari decat cele legale). Situatia a fost aceeasi ca in cazul a doua societati comerciale prestatoare si insumeaza 120 de milioane de lei, plati ilegale”, se arata in raportul Camerei de Conturi.

Bineinteles ca sprijinul informational solicitat de noi a fost foarte atent selectionat. „Specificul activitatii Curtii de Conturi, reglementata de Legea nr. 94/1992, republicata modificata si completata prin Legea nr. 77/2002, impune, pe de o parte, anumite restrictii in ceea ce priveste constatarea abaterilor, valorificarea si publicarea lor, iar, pe de alta parte, posibilitatea de a face publice constatarile controlului sunt strict reglementate si, intr-un anume sens, limitate”, ne lamureste seful Camerei de Conturi in raspunsul oficial primit de la acesta.