Funar isi face campanie din bani publici
Funar le-a trimis clujenilor peste 100 de mii de scrisori tricolore in care le explica eforturile depuse pentru reducerea taxelor si impozitelor locale.
Operatiunea, care miroase a campanie electorala, a inghitit mai mult de un miliard din banii publici.
Pretextul
116.000 de familii clujene vor primi zilele acestea, prin posta, cate o scrisoare de patru pagini semnata de trei ori de „Dr. ec. Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca”.
Alegatorii sunt informati ca Funar a propus scutirea totala de la plata impozitului pe cladiri si teren a persoanelor care au venituri sub salariul minim pe economie, dar consilierii nu au acceptat decat reducerea cu 50%. Clujenii care intra in aceasta categorie sunt invitati la Primarie pentru a ridica cererea-tip care trebuie completata.
Proiecte 2004
A doua parte a misivei primarului o constituie o prezentare a bugetului local pe anul in curs, ce curpinde principalele activitati spre care vor fi orientati banii publici.
Sunt amintite modernizarea a 100 de strazi, repararea si asfaltarea altor 200, investitii la 15 unitati de invatamant si reparatii la toate scolile si gradinitele administrate de Primarie.
Nu sunt uitate nici modernizarea Regiei Autonome de Termoficare si subventionarea energiei termice livrate populatiei, realizarea a 150 de apartamente sociale sau atribuirea gratuita pentru tinerii de pana la 35 de ani a peste 1.000 de parcele pentru construirea de locuinte.
Prin licitatie
Cele 116.000 de scrisori au costat bugetul local 1.278.436.000 de lei (11.021 de lei fiecare scrisoare), bani provenind din capitolul „cheltuieli materiale” al bugetului local, iar realizarea lor a fost atribuita prin licitatie.
„Trei firme au depus oferte in plic inchis, castigatoare fiind SC Inform Lycos SRL. Adjudecarea licitatiei s-a realizat pe 1 martie 2004”, a declarat purtatorul de cuvant al Primariei, Horatiu Crisan. Potrivit acestuia, scrisorile erau necesare deoarece reducerea de la impozit se aplica din data de 1 a lunii urmatoare completarii actelor, iar cetatenii trebuiau informati cat mai repede.