Comorile Romaniei, scoase la mezat in Vest

Comorile si patrimoniul romanilor iau drumul vestului, sunt duse in colectii particulare de retele bine organizate si bine finantate * Arheologii s-au confruntat de nenumarate ori cu traficantii, insa de si mai multe ori nu au putut decat sa constate urmele trecerii lor prin situri * Surse bine documentate sustin ca hotii de istorie sunt finantati puternic de surse din afara tarii si ca au acces la documentele institutiilor de specialitate.

Directorul Muzeului de Istorie al Transilvaniei, Mihai Rotea, sustine ca fenomenul profanarii siturilor arheologice si al furturilor tehnologizate s-a generalizat foarte mult in ultimii ani. In opinia sa, reteaua de traficanti este foarte bine organizata si este coordonata din afara tarii. „Sunt specializati, au dubla cetatenie, si sunt bine documentati.

Sunt dotati inclusiv cu aparatura de lucru pe timp de noapte, n-au nici un fel de probleme, intra in sat printr-un loc si ies prin altul”, a explicat directorul muzeului. Rotea a mai declarat ca hotii sunt la curent cu descoperirile arheologice si ca „citesc bibliografia noastra, stiu unde sunt siturile. Unii chiar fac studii la universitati particulare, se pregatesc bine”.

Intrebat in acest context daca cunoaste cazuri concrete de hoti de comori arheologice, directorul a negat: „Nu cunosc pe nimeni”, a declarat Rotea.

Hoti cu revolvere

Afirmatiile directorului Muzeului de Istorie al Transilvaniei sunt sustinute si de arheologul Mihai Wittenberger, din cadrul aceleiasi institutii. „Unii dintre ei vin la biblioteci, la BCU (Biblioteca Central Universitara din Cluj Napoca-n.red.) nu-i poti deosebi de studenti.

Poate sunt chiar studenti”, a declarat Wittenberger, care acum doi ani a intalnit pe viu o echipa de cautatori de comori, in Cheile Turzii. Wittenberger a fost chiar amenintat cu o arma cand i-a prins pe cautatorii de comori asupra faptului. „Duceam niste parapante pe deal in sus, si i-am vazut cu echipamentul, cu detectorul de metale, cu laptop pe piept, cu tot.

I-am intrebat daca au autorizatie pentru lucrari, pentru ca unele institutii cum ar fi Gazul (Distrigaz-n.red.) mai primesc aprobari. Unul dintre ei si-a dezvelit soldul si a aratat un pistol, „uite asta e autorizatia”. Am fugit in masina si am sunat la politie”, a declarat Wittenberger.

Responsabilitatea a fost pasata intre Inspectoratul Judetean de Politie, Politia Turda si postul de politie din comuna Mihai Viteazu. Masina nu avea numar de inmatriculare, astfel ca persoanele nu au putut fi depistate dupa ce au fugit de la locul faptei. Oricum, in opinia lui Wittenberger politia este la curent cu situatia.

„De nenumarate ori i-au prins si au trebuit sa le dea drumul, pentru ca nu aveau nimic la ei. Dar monedele pot fi ascunse foarte usor”, a explicat arheologul. „Nu exista suficient control al celor care jefuiesc siturile arheologice”, a explicat arheologul, argumentand ca in spatele retelei de traficanti se afla persoane publice importante. „Nu sunt diletanti. Au spate foarte puternic.

Sunt bagati rechini mari aici. Toata lumea sa inchida ochii, si intre timp se vand zeci de mii de piese pe internet?” a declarat Wittenberger, adaugand ca lucratorii de la punctele de trecere a frontierei „nu vad pentru ca nu le pasa. Primele lucruri pe care le facem noi la inceputul fiecarei campanii arheologice e sa mergem si sa luam ce lasa in urma in gropi piratii”, a mai spus arheologul.

Muntii Orastiei-raiul hotilor de comori

Cel mai elocvent exemplu de trafic sunt Muntii Orastiei, din judetul Hunedoara. Potrivit sefului sectiei de istorie dacica a Muzeului de Istorie al Transilvaniei, Eugen Iaroslawski, arheologii au strans pana acum materiale arheologice cantarind doua tone numai din ce au aruncat hotii de comori. „Uneori faceau gropi asa de mari ca ne speriam. Au ramas gropi multe dupa ei.

Dar anul trecut n-am mai gasit, nu stiu de ce”, a declarat Iaroslawski. Monede de aur au fost depistate si in Cluj, in cursul lunii trecute. Totusi, in opinia inspectorului principal din cadrul Inspectoratului pentru Culte, Cultura si Patrimoniu National Cluj, Victor Cublesan, cazurile de trafic cu obiecte de patrimoniu din acest an au fost „destul de putine”.

Cu toate acestea, numai in februarie au fost localizate 22 de monede de valoare emise in 1870, care au fost depuse ulterior la trezorerie. Ministerul Culturii si Cultelor a fost informat despre cazul respectiv.

Icoane si monede scoase cu carul din tara

Traficul de patrimoniu national in afara frontierelor nu se opreste la monedele de valoare. Surse credibile spun ca la unele dintre punctele de trecere a frontierei spre Ungaria au fost depistate cazuri de contrabanda cu obiecte folclorice, cum ar fi mobila taraneasca. „Le fac cu soda caustica aici ca sa mearga lacul de pe ele si sa le scada valoarea declarata, dupa care le lacuiau din nou.

Sunt firme specializate, in satele din jurul Clujului erau vreo sase firme care cu asta se ocupau”, a acuzat Wittenberger. „In cataloagele din Ungaria si din Germania gasesti peste tot icoane de Nicula. Am ajuns sa nu avem in tara cate gasesti dincolo”, a spus arheologul. Directiile regionale de vama nu au insa cunostinta de aceste transporturi.

In plus, turistii straini scot din tara tablouri, trofee cinegetice, precum si alte obiecte de arta. Potrivit Directiei Regionale Vamale Timisoara, numai anul trecut, la biroul vamal Cenad, au fost oprite de la trecerea granitei opt icoane pe lemn si o carte veche din secolul XVIII.

Totodata, potrivit documentelor Autoritatii Nationale Vamale, numai in patru ani, intre 1998 si 2002, au fost inregistrate 44 de cazuri in care diferite persoane incercau sa scoata din tara obiecte presupuse ca fac parte din patrimoniul national. Bineinteles, din afirmatiile arheologilor se deduce clar ca traficul este mult mai mare si ca aceste cazuri depistate de lucratorii vamali sunt izolate.