Crima sadica, la Vadeni

Tuns chilug, cu ochii de un verde-caprui, cu miinile mari, cu degete noduroase, baiatul ne privea timid, nestiind daca ar trebui sa se apropie sau nu. Incercaseram, cu 10 minute mai inainte, sa comunicam cu el, insa ne refuzase cu gesturi largi si cu o privire furioasa.

De aceasta data, ne-am apropiat si l-am intrebat de ce nu vrea sa vorbeasca, dupa care, realizind ca este surd, i-am „tradus” prin gesturi intrebarea. A ridicat privirea din pamint, ne-a privit insistent. Chipul i s-a luminat, a ridicat miinile spre cer, le-a coborit pe crestet, dupa care, brusc, a inceput sa gesticuleze, aratindu-ne ca a baut, ca a luat ceva si a lovit.

Parea ca nu mai conteneste sa repete acest ultim gest. Lovea in aer, cu miinile, cu picioarele. Am incercat sa-l oprim: „Tu l-ai omorit?!”. Ne-a citit intrebarea pe buze, dupa care a clatinat capul afirmativ. L-am facut sa inteleaga ca vrem sa ne arate cum a facut.

S-a dus direct spre grajd, a luat sapaliga, a aratat ca a fost lovit pe spate cu aceasta, dupa care a intors-o, ca si cum ar fi smuls-o din mina cuiva, a impuns cu ea aerul si a aruncat-o. S-a dus linga o scara rezemata de temelia casei, unde ar fi cazut victima lovita de sapaliga, a aratat ca a luat-o in brate si a facut citiva pasi spre intrarea in casa sigilata de Politie.

Acolo, a aratat ca ar fi asezat victima jos si a inceput s-o loveasca cu miinile si picioarele, apoi a dat de inteles ca ar fi apucat ceva si ar fi lovit din nou. S-a oprit gifiind. Ochii ii scinteiau, iar gura schita o grimasa trista. Apoi a dat din cap, ca si cum ar fi spus: „Asta e!”.

Fiul surdo-mut nu poate fi inculpat prea u[or

Relatarea de mai sus este reconstituirea ad-hoc a unei crime sadice, consumate simbata, in Vadeni, la citiva metri de biserica satului. Petrica Potirniche, 51 de ani, a fost gasit mort, in locuinta sa, avind multiple fracturi costale, politraumatism cranian, zacind intr-o balta de singe amestecat cu urina. Avea ochii umflati in orbite si fata atit de tumefiata, incit familia nu l-a recunoscut.

Nimeni nu stie cu exactitate cine l-a omorit, insa tot satul il banuieste pe fiul sau, Ionel Potirniche, 23 de ani, surdo-mut din nastere, care ramasese acasa cu el. „Eu am fost plecata la Galati, la o sora. Simbata, pe la ora 10.00, ne-a sunat un vecin si ne-a zis nenorocirea. Am venit de indata acasa, era procuratura aici, n-am putut intra in casa.

Baiatul, Ionel, povesteste ca a venit acasa si ca l-a gasit cazut jos, l-a luat in brate si l-a dus in casa. Nu cred ca l-a omorit el, saracu’. Ca el munceste pe la fier vechi, cistiga bani, imi aduce si mie, ii aducea si lui taica-sau. Vreti sa-l chem pe baiat?! Uite-l!”, ne-a spus Doina Potirniche, 64 de ani, sora decedatului, care locuia impreuna cu acesta si cu baiatul, in aceeasi casa.

Ionel ne-a privit insistent, dupa care s-a asezat pe un gard metalic, iar cind am incercat sa-i vorbim, ne-a evitat.

Doina Potirniche ne-a aratat spre locul in care s-a consumat crima. Linga casa, pe o scara din lemn, pe cimentul din fata usii sigilate de Politie, erau pete de singe. Ionel ridica privirea din cind in cind si ne urma pas cu pas, ca si cum ar fi vrut sa stie ce anume ne intereseaza. La un moment dat, cind matusa lui s-a indepartat, a aratat ca vrea sa comunice cu noi.

Prin gesturi, baiatul a dat de inteles ca el si-a omorit tatal, insa, ori de cite ori se apropia matusa, ezita si se oprea din gesticulat. Dupa ce a citit intrebarea pe care i-o scriseseram pe o bucata de hirtie, ne-a confirmat ca a facut cinci clase, la Galati. Am scris apoi numele lui. L-am intrebat cine l-a omorit pe tatal lui, iar el a pus degetul pe numele sau.

I-am repetat intrebarea, incercind sa-i surprindem privirea, si a devenit agitat, batind insistent cu degetul pe propriul nume, scris cu majuscule: „IONEL”. Apoi i-am inminat pixul si ne-a scris „Petrica”, numele tatalui sau, incercind sa schiteze linii intre cele doua nume si textul intrebarii, „Cine l-a omorit?”.

„Nu stim cine-i criminalul. A fost si procuratura aici, dar credem ca-i mutu’. I-a mai rupt mina lu’ taica-su’. Se bateau, beau, ta-su’ il batea, fiindca bea, iar el il batea si el. Simbata, n-am auzit nimic, ca, daca auzeam, il scapam pe Petrica.

Se bateau in parte, dar Petrica era om bun, nu-l dovedea decit cu parul, cu sapaliga, ca asta-i tare ca un buhai”, ne-a povestit una dintre vecinele familiei Potirniche. O alta, care a descoperit mortul, a adaugat:” Simbata, la 6-7 dimineata, a venit un om la alde Petrica, a intrat in casa si a strigat la el, dupa care, vazindu-l desfigurat, a iesit si m-a chemat pe mine, care eram in strada.

Eu am intrat si am vazut ce era acolo. Petrica statea intr-o balta de singe si urina, jos, cu o mina sprijinindu-si capul de pat. Era desfigurat, avea ochii scosi din cap, era umflat, albastru, plin de singe, avea cioburi de la o lanterna in cap, o taietura mare, la frunte, ce mai, nu mai era el. Am pus mina pe el si am vazut ca era rece. Era mort de mult. Mutu’ nu era nicaieri.

Am iesit si am strigat la vecini, dar mutu’ nu era acasa, era pe la baut, prin sat”, ne-a spus Maria T.

Un alt vecin ne-a povestit ca, in urma cu vreo trei zile, Petrica Potirniche i se plinsese: „Mai, omule, mutu’ asta al meu o sa ma omoare intr-o zi!”.

Procurorul a incercat sa-i ia o declaratie lui Ionel, insa gesturile lui n-au putut lamuri ancheta. Baiatul n-a fost destul de cooperant si chiar a refuzat sa comunice in momentul in care a fost inconjurat de oamenii legii. „Nu l-am adus la ancheta. Este, intr-adevar, suspectul nr. 1, miine dimineata (astazi – n.n.

), o vom clarifica, vom aduce un translator special, pentru ca starea sanatatii lui nu permite o ancheta clasica. Intr-adevar, victima a fost desfigurata, calcata in picioare, lovita cu mai multe corpuri dure”, ne-a declarat cms.sef Antonel Colceag, prim-adjunct al sefului Inspectoratului de Politie al Judetului Braila.