Expertii ingineriilor financiare

Dupa ce sotia a tinut piept acuzatiilor aduse de instante cand si-a construit casa si pe domeniul public, a venit randul lui Constantin Bojescu. Acesta a tras mai multe tepe financiare diverselor societati, motiv pentru care s-a ales cu ditamai dosarul.

Suveica banilor functiona astfel: Bojescu, aflat la carma mai multor firme, emitea mai multe plati de pe o firma pe alta pana se pierdea urma banilor pentru ca, in cele din urma, el sau unele dintre firmele lui sa beneficieze de banii delapidati de la alte societati. Astfel, prin firma sa Agroind Holboca SA a scos la vanzare un numar de utilaje a caror valoare nu depasea 226 de milioane de lei.

Dupa ce aceste utilaje au trecut doar scriptic si pe la alte societati comerciale, ajung in cele din urma la SC Comprel Comanesti (societate la care era actionar si Bojescu) cu o valoare de 27 de miliarde de lei. Folosindu-se de influentele pe care le avea, Constantin Bojescu solicita peste 40 de ordine de plata in alb, pe care apoi le foloseste pentru Subex.

Teapa trasa firmei Comprel se ridica la 43 de miliarde lei.

Dosare penale

Conform adresei trimise de catre Inspectoratul Judetean de Politie Bacau la SC COMPREL SA Comanesti (26.02.2003), „dosarul penal nr.501/2002 a fost finalizat la data de 06.02.2002, cand a fost inaintat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, cu propunerea de sesizare a instantei de judecata si trimiterea in fata acesteia a invinuitului Bojescu Constantin pentru savarsirea faptelor prev.

si ped. de art.266 al.2, 271 al.3 din legea 31/1990, 289 si 291 Cod penal.” Pentru cititorul care nu vrea sa piarda timp citind legislatia in domeniu, precizam ca legea sus-numita prevede ca „se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii care (…

) foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect”. De asemenea, se stipuleaza: „pedeapsa prevazuta la alin.(1) (3 luni la 3 ani, n.r.

) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau insarcinarile lor cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.” Articolul 289 din Codul Penal incrimineaza falsul intelectual, iar articolul 291 uzul de fals.

Mai greu de explicat pentru orice muritor de rand, toate infractiunile amintite insumeaza ani grei de inchisoare, dar pe domnul Bojescu il putem intalni si astazi la Subex.

Parat la PNA

Totusi, in momentul de fata toti cei care au avut de suferit de pe urma „ingineriilor financiare” ale familiei Bojescu au inaintat plangeri catre PNA pentru redeschiderea dosarelor musamalizate de justitia romana. Astfel, dosarele au fost redeschise pe baza plangerilor inaintate in urma cu 2 ani de catre cei pagubiti.

Pe parcursul derularii activitatii de productie, SC Comprel SA Comanesti a intrat in relatii comerciale cu diversi agenti economici, iar in cursul anului 2001 s-a inregistrat un volum important de operatiuni financiare cu urmatorii:

– SC Agroind SA Holboca, judetul Iasi, de la care s-au primit un numar de 12 facturi fiscale continand utilaje in valoare de 27 de miliarde (refuzate de SC Comprel si anulate ulterior) si catre care a efectuat plati in suma de 27 de miliarde.

In luna mai 2001, SC Hidram SA Bacau a emis o factura fiscala in valoare de 226 de milioane catre SC Agroind SA Holboca cuprinzand 30 de tractoare, 3 excavatoare si o macara. La randul ei, SC Agroind SA Holboca emite un numar de 12 facturi fiscale de peste 27 de miliarde catre SC Comprel SA Comanesti, care plateste suma cuprinsa in facturi, dar nu mai primeste marfa.

Pentru a reusi sa faca pierduta suma amintita si sa o sustraga, conducerea Agroind SA a divizat societatea in doua, utilizand banii in folosul propriu. Aici trebuie mentionat ca Bojescu era actionarul majoritar al SC Hidram SA si Agroind, societati care au prejudiciat Comprel Comanesti.

Toata aceasta manevra nu a avut alt scop decat delapidarea de fonduri din bugetul societatii din Comanesti.

– SC Subex SA Bacau, catre care s-au efectuat vanzari de active in suma de peste 12 miliarde si mijloace circulante in suma de aproximativ 4,5 miliarde.

– SC Hidram SA Bacau, catre care s-au prestat servicii si emis facturi in valoare de 2,5 miliarde.

– SC Astiliana Bacau, catre care s-au prestat servicii si emis facturi in suma de 540 de milioane.

Prejudiciul

SC Comprel SA Comanesti a fost prejudiciata cu suma totala de 43.004.882.824 lei, urmare a unor manevre frauduloase initiate de Bojescu, care in perioada mai–decembrie 2001 a dispus efectuarea unor decontari prin utilizarea ilegala a unor ordine de plata.

Astfel, el a solicitat 40 de ordine de plata directorului general de la Comprel in noiembrie 2001, ordine de plata emise in alb (semnate, stampilate, dar necompletate), care ulterior au fost completate de persoane din cadrul SC Subex SA Bacau, dispunandu-se in acest mod efectuarea de plati prin BRD Bacau in relatia Comprel SA Comanesti–Agroind SA in valoare de peste 27 de miliarde de lei

(27.11.2001, 3 ordine de plata de peste 2 miliarde lei; 28.11.2001, 16 ordine de plata de peste 11 miliarde; 29.11.2001, 10 ordine de plata, 7 miliarde lei; 30.11.2001, 11 ordine de plata, peste 6 miliarde lei).

Apoi a urmat o alta serie de acte financiar-bancare solicitate de Bojescu de la Comprel in perioada mai–septembrie 2001, de asemenea in alb, dispunandu-se efectuarea de plati pe relatia Comprel–Getica SA Piatra Neamt de aproape 2 miliarde lei. Ordinele de plata mentionate nu reflectau plati care sa aiba justificare prin relatii comerciale reale.

Urmare a acestui fapt, Comprel SA a refuzat acceptarea unui numar de 12 facturi emise de Agroind, tocmai din motivul ca aceste facturi erau fictive (nu exista o vanzare efectiva de marfa). Toate aceste manevre frauduloase au fost dirijate si s-au efectuat din dispozitia lui Constantin Bojescu.

El a profitat de pozitia sa de presedinte al Consiliului de Administratie al Subex SA si de fost director general adjunct la Comprel SA, astfel incat conducerea Comprel nu i-a contestat dispozitiile.

Sumele datorate in mod real de societatile Agroind, Subex, Hidram, Astiliana erau deturnate in aceeasi zi din contul societatii Comprel si returnate abuziv, prin metode frauduloase, in conturile firmelor care au efectuat doar scriptic plata, sau transferate la alte firme controlate de Bojescu, incat Comprel nu a putut beneficia in mod real de sumele ce i se cuveneau de drept.

Pentru a avea parte de o judecata corecta, Comprel SA s-a obligat sa puna la dispozitia celor in drept orice document solicitat care sa serveasca la aflarea adevarului.

NUP pentru Bojescu

La 15 octombrie 2003, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a emis o Ordonanta de scoatere de sub urmarirea penala pe numele lui Constantin Bojescu, alaturi de care intalnim si numele Anisoara Fedeles si Manuela Bojescu. Acestea din urma erau cercetate penal pentru savarsirea infractiunilor prevazute de articolul 213 Cod Penal (abuz de incredere), art.

289 (fals intelectual), 291 (uz de fals) si 26 raportat la articolul 215 (complicitate la inselaciune). Pe 28.01.2002, reprezentantii SC Robinete Industriale SA Bacau au sesizat pe calea unei plangeri penale Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau cu privire la faptul ca Bojescu, in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie (CA) al SC Hidram SA Bacau a convocat la 19.11.

2001 Adunarea Generala a Actionarilor fara a respecta dispozitiile legii. Prin faptul ca nu s-a conformat prevederilor legale, Bojescu a savarsit infractiunile de fals intelectual si uz de fals. Reprezentantii SC Utah Invest SRL Bacau, au sesizat in 7.10.

2002 Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau cu privire la faptul ca mai multe persoane, printre care si Manuela Bojescu, au falsificat bilantul contabil pentru anul 2002 al SC Mopal SRL Comanesti. Astfel, a fost neevidentiat debitul de 2,1 miliarde de lei pe care Constantin Bojescu il avea la aceasta societate.

Conducerea SC Comprel SA a formulat o plangere penala care il privea tot pe Bojescu, pentru savarsirea infractiunii de abuz de incredere. La 3.12.2001 acesta a ridicat de la BRD Bacau suma de 300 de milioane de lei, bani instrainati si care nu au mai fost restituiti titularului de drept, Comprel SA.

In cele din urma, SC Robinete Industriale a sesizat, pe calea unei plangeri penale, Inspectoratul de Politie Judetean, solicitand sa fie efectuate cercetari penale fata de Bojescu, pentru gestiune frauduloasa. Cei de la Robinete Industriale sustin ca Bojescu, in calitate de presedinte al C.A.

la SC Hidram SA a vandut catre Subex SA diferite utilaje si piese de schimb la preturi subevaluate, iar in anul 2001 a transferat din conturile societatii pe care o administra in contul Subex SA suma de 3,1 miliarde lei. La toate aceste capete de acuzare, procurorii de pe langa Tribunalul Bacau au dispus neinceperea urmaririi penale a invinuitului Constantin Bojescu.

Acest lucru reflecta si mai mult faptul ca justitia din Romania schioapata amarnic cand e vorba de oameni „importanti”.

Codul Penal dispune…

Art.213 – Insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.

Art.241 al.2 – Gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material de pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava

Art.289 – Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art.291 – Folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda cand inscrisul este sub semnatura privata. Si nu este chiar tot…

Societatile lui Bojescu

Cea mai importanta societate pe care o are Constantin Bojescu la ora actuala este SC Subex SA Bacau, care are ca profil de activitate fabricarea de suruburi, buloane, lanturi si arcuri. O alta societate care a deservit nevoile familiei Bojescu a fost (radiata in 29 iulie 2003) SC Astiliana SRL Bacau, care avea ca profil de activitate intermedierea in comertul cu produse diverse.

Mai exact, o firma care s-a aciuat pe langa firmele mari pentru a „suge” bani din vanzarile care oricum aveau loc. Istoria societatii Hidram Bacau, pe care Bojescu a avut-o in portofoliu, este putin mai ciudata. Aceasta a fost initial cumparata de Bojescu si asociatii sai, iar dupa ce s-a folosit de ea o vreme a „cedat-o” unuia dintre partenerii de afaceri.

Societatea se ocupa cu inchirierea utilajelor de constructii si demolari. De mentionat este faptul ca a fost cedata doar in momentul in care a fost declarata falimentara. Agroind SA Holboca are ca profil de activitate cultura vegetala si cresterea animalelor. Pentru ca Agroind are sediul in Iasi, judetul natal al omului de afaceri, a fost folosita in special pentru a asigura veniturile familiei.

Printre societatile care au fost „proprietatea lui Bojescu” se numara Comprel SA Comanesti, Mopal SA, Subex Pal, societate care a fost cumparata de Subex inainte de privatizare, iar dupa ce s-a instituit dictatura Bojescu a fost donata unuia dintre partenerii de afaceri.

Noua ocupatie a angajatilor Subex, incepand de duminica, consta in raiduri masive pe la chioscurile de ziare. Scopul? – Cumpararea en-gros a GAZETEI de Bacau in care afacerile clanului Bojescu au inceput sa fie demascate.